“Carte Paris”, 24-27 martie 2017, prima zi

Din 2013, an de an, pentru mine, dacă este luna martie, atunci este… o vizită la Salonul de carte din Paris, desfășurat în cadrul Parcului de expoziții de la Porte de Versailles. Ca de obicei, am încercat să nu cheltuiesc mai mult de 300 de euro. De aceea, am cumpărat un bilet de intrare doar pentru o zi, dar din cele cu preț redus, pentru persoane de vârsta a treia,  am dormit două nopți la unul dintre hotelurile mult mai ieftine din cartierul Château Rouge, unde pitorescul mercantil are savoarea celui  din Maghreb, și deplasarea am facut-o cu autocarul, 36 de ore la dus, cât și la întors.

Standul României la Salonul de carte din Paris, denumit de anul trecut “Carte Paris”, din perioada 24-27 martie 2017, s-a distins încă de la prima vedere, fapt remarcat și de revista “ActuaLitte”, care l-a plasat într-un top 5 al celor mai frumoase, alături de cel al Marocului, țară invitată de onoare, al Olandei, al editurii “Paris Musées” și al editurii “Ki-Oon”. Singurul perete, dar acoperit de oglinzi, a dat iluzia unui spațiu de două ori mai mare, decât cei 70 de metri pătrați, plătiți organizatorului Reed Expositions France, trimițându-mă cu gândul la promisa dublare a salariilor unor bugetari, dar și la eventuala dublare a șpăgilor luate de unii politicieni, a plafonului până la care contractele de achiziții publice se atribuie direct, a plafonului prejudiciului de la care infracțiunile de abuz în serviciu devin penale. Tuburi fluorescente, dispuse în diferite direcții, formând un plafon fals și, pe de altă parte, numele scrise cu litere roșii, pe o porțiune superioară a suprafeței reflectorizante, a 42 de pesonalități născute în plaiurile mioritice, care au fost asimilați în cultura franceză, ori de cetățeni ai Hexagonului, care au intrat în istoria românilor, au reprezentat în concepția arhitectului Răzvan Luscov trimiteri la sloganul prezenței țării noastre la acest târg livresc: “Diagonale și confluențe franco-române”. Ordinea celor menționați a fost următoarea: Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu, Benjamin Fondane, Marta Bibescu, Anna de Noilles, Paul Morand, Tristan Tzara, Isodore Isou, Pius Servien, Nicolae Iorga, Panait Istrate, Paul Celan, Vintilă Horia, George Banu, Dumitru Țepeneag, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Titulescu, Stéphane Lupasco, Elena Văcărescu, Henri Mathias Berthelot, Virgil Gheorghiu, Gherasim Luca, Matei Vișniec, Paul Goma, Auguste-Félix-Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire, Victor Brauner, Carol Davila, Vladimir Cosma, Iulia Hașdeu, Elvira Popescu, Matila Ghyca, Henri Coandă, Hariclea Darclée, Irina Teodorescu, George Apostu, Radu Mihăileanu, Basarab Nicolescu, Alain Paruit. Ciudat că în această listă a fost inclus scriitorul Paul Goma, dar nu și scriitorul Virgil Tănase, deși ambii trăiesc în Franța și trebuiau să fie lichidați din ordinul lui Nicolae Ceaușescu pe 18, respectiv, pe 20 mai 1982!

O altă diferență, comparativ cu edițiile anterioare, la care am asistat, a fost numărul considerabil mai mare al scriitorilor din România și Republica Moldova, care în intervențiile lor au evitat să se exprime în franceză ori au făcut-o într-o manieră penibilă, de genul “furculision”, ceea ce a dus la rărirea grabnică a ascultătorilor francofoni din jur. Unii, mai decenți, au citit dintr-o foie un text pregătit anterior. Astfel, s-a  contrazis uneori zicerea că cei bilingvi – în acest caz în română și rusă ori în română și maghiară – asimilează mai ușor următoarele limbi.

Mai puțin relevant pentru o relatare despre stand, unde vizitatorii sunt invitați să cunoască autori români, a fost faptul că s-a înregistrat un caz de furt: o scriitoare din spațiul pruto-nistrean a rămas fără geacă și o sacoșă cu alte bunuri personale. N-am remarcat vreun limbaj verbal sau non-verbal al unui român, care să exprime uimire intensă. Doar veneam din spațiul nistro-tisean, unde extrem de numeroși politicieni dau conaționalilor lor un exemplu negativ în materie de furt de tot felul!

Tot așa, Emmanuel Macron, candidatul partidului În Marș!, în franceză, “En Marche!”, cu reale șanse la alegerile prezidențiale de pe 23 aprilie 2017, din Franța,  însoțit de o coloană lungă de fotoreporteri și de gărzi de corp, a trecut în viteză pe lângă standul J86, al României, și s-a oprit la standul din imediata apropiere, G80, al Marocului. Eu aș fi preferat să-l văd pe Tahar Ben Jelloun, scriitorul marocan de limbă franceză!

De la Institutul Cultural Român am recunoscut pe Radu Boroianu, președinte, Simona Brînzaru, coordonatoare de programe, Doina Marian, coordonatoare de misiune la Paris și Bogdan Popescu, directorul Centrului Național al Cărții, care a avut amabilitatea să-mi precizeze că bugetul alocat de instituție pentru această participare a fost aproape identic cu cel de anul trecut, de aproximativ 60.000 de euro. Editura Vinea și Librăria Libris au expus cărți provenite de la 30 de edituri din țară, inclusiv de la Humanitas, Paralela 45 ori Art. De asemenea, am remarcat traduceri recente din operele unor autori români, apărute în Franța, cu spijinul Institutului Cultural Român, printre care: 1. George Arion, volumul “La vodka du diable”, apărut la editura Genèse, tradus de Danielle Nees; 2. Simona Sora, volumul  “Hôtel Universal”, apărut la editura Belfont, tradus de Laure Hinkel; 3. Dan Ciupureanu, volumul  “Les Jeux Paralympiques”, apărut la editura Edilivre, tradus de Carina Nedov; 4. Matei Vișniec, volumul  “Le marchand de premières phrases”, apărut la editura Jaqueline Chambon, tradus de Laure Hinkel; 5. Urmuz, volumul  “In abstracto”, apărut la editura Marguerite Waknine, tradus de Nicolas Cavaillès; 6. Ioana Pârvulescu, volumul  “La vie commence vendredi”, apărut la editura  Du Seuil, tradus de Marily le Nir; 7. Iulian Ciocan, volumul  “Le Royaume de Sasha Kozak”, apărut la editura Belleville, tradus de Florica Courriol, 8. Simona Popescu, volumul  “Exuvies”, apărut la editura Non Lieu, tradus de Sebastian Reichmann.

Programul afișat al primei zile pentru marele public a fost următorul: 1. masa rotundă  “Europa și latinitatea-comunicatori ai cunoașterii”, în franceză, “Europe et latinité-des passeurs de savoir”, moderator – Virgil Tănase, invitați – Adrian Cioroianu, Radu Boroianu, Victor Neumann, Dumitru Țepeneag și Vida Gábor; 2. întâlnirea literară “Marie-Hélène Fabra-Brătianu, «Memoria frunzelor moarte»”, în franceză, “La mémoire des feuilles mortes”, moderator – Matei Cazacu, invitați – Marie-Hélène Fabra-Brătianu, Adrian Cioroianu și Gabriel Badea-Păun; 3. dezbaterea literară “Poezia – calea iramplasabilului”, în franceză, “Poésie – la voie de l’irremplaçable”, moderator – Bogdan Ghiu, invitați – Simona Popescu, Dumitru Crudu, Radmila Popovici, Jean Poncet, Ion Mureșan, Cosmin Perța, Călin Vlasie, Rodica Drăghincescu și Dinu Flămând; 4. dezbaterea literară “«La Traductière», revistă internațională de poezie și artă vizuală”, în franceză, “«La Traductière», revue internationale de poésie et art visuel”, moderatoare – Linda Maria Baros, invitați –  Dumitru Crudu, Șerban Axinte și Radmila Popovici; 5. întâlnirea literară  “George Arion, «Vodca diavolului»”, în franceză,  “Vodka du diable”, moderatoare – Cristina Hermeziu, invitați – George Arion și Danielle Nees; 6. întâlnirea literară pe trei teme, 6.a. “Simona Sora, «Hotel Universal»”, în franceză, “«Hôtel Universal»”; 6.b. “Dan Ciupureanu, «Jocurile Paralimpice»”, în franceză, “Les Jeux Paralympiques”; 6.c.  “Ada d’Albon, «Ultima vară în Bretania»”, în franceză, “Dernier été en Bretagne”, moderator – Cosmin Perța, invitați – Laure Hinkel, Dan Ciupureanu, Carina Nedov, Ada d’Albon, Șerban Axinte, Cristina Hermeziu și Simona Brînzaru; 7. întâlnirea literară “Mateï Vișniec, «Negustorul de începuturi de roman»”, în franceză, “Le marchand de premières phrases”, moderatoare – Cristina Hermeziu, invitați – Mateï Vișniec și Laure Hinkel.

Mi s-a părut nefirească neinvitarea autoarei Sorina Sora și am regretat absența traducătoarei bucureștene Carina Nedov. Fiecare punct din program a avut o desfășurare de înalt nivel, cu dispute uneori aprinse și în intervalul de timp planificat.

Din numeroasele însemnări privind dezbaterile literare, am ales să mă opresc doar la cele legate de  opresiunea regimului comunist, instaurat treptat cu ajutorul tancurilor sovietice,   după 23 august 1944, când au fost uciși peste 8.000 de intelectuali. În cartea “Memoria frunzelor moarte” este descris și calvarul bunicilor materni ai autoarei cărții. Este vorba, în primul rând, de  fruntașul liberal și academicianul Gheorghe I. Brătianu, cu domiciliu forțat pe 19 aprilie 1947, la București, la casa de pe strada Popa Chițu, numărul 56, arestat în noaptea de 7 spre 8 mai 1950 și trimis la penitenciarul de la Sighetul Marmației, unde a decedat pe 23 sau 27 aprilie 1953, dar și de soția lui, Ileana, cu numele utilizat în familie de Ioana, născută Sturza, pe 4 august 1929, decedată la Paris, pe 6 august 2009. Marie-Hélène Fabra-Brătianu, născută pe 11 august 1961, cu cetățenie franceză, a declarat că ideea de a scrie cartea a pornit de la un album cu fotografii, moștenit de la bunica Ileana. Titlul cărții a fost inspirat de corvoada strângerii frunzelor căzute toamna în curtea penitenciarului de la Sighetul Marmației. Impresionantă a fost mărturia că lui Gheorghe I. Brătianu i s-a propus, pentru a i se ridica domiciliul forțat, să declare că Basarabia nu aparține României. Istoricul a refuzat pactul cu diavolul și a devenit martir al neamului.

 

Doru Ciucescu

 

*Acest text a fost publicat în numărul din mai 2017 al revistei “Plumb”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *