Category Archives: Diverse

Scrisoare deschisă către jurnalistul şi scriitorul Ion Fercu

Stimate domnule Ion Fercu,

Întrebarea pe care mi-aţi pus-o şi m-aţi rugat să vă răspund, în cadrul unei cercetări pe care o faceţi, “De ce mai scrieţi, într-o vreme în care nici măcar scriitorii nu se (prea) citesc unii pe alţii?”, este deosebit de pertinentă şi am auzit-o rostită de mai multe ori de unii confraţi de la Uniunea Scriitorilor din România.

Răspunsul meu la această întrebare nu este complicat şi voi încerca să îl dezvolt metodic. În primul rând, îmi place să scriu. În timpul carierei mele universitare de o viaţă am scris 19 cărţi tehnice ca unic autor sau prim autor. Timp de şase ani, cât am fost colaborator la “Ziarul de Bacău”, nu am stat cu braţele încrucişate, am scris aproape 400 de articole. De asemenea, sunt autorul a peste două mii de pagini de proză în cele nouă cărţi beletristice. Totodată, mi-am tradus singur în limba franceză două cărţi şi o carte în engleză, ele fiind publicate sub egida  unor edituri din Londra, Paris ori Tel Aviv. În prezent sunt autorul a unui total de 18 cărţi de proză şi poezie.

În al doilea rând, deviza scrierilor mele este dintotdeauna “Instruieşte şi delectează”, deviză care s-a dovedit relativ atractivă pentru cititori. Nu am avut niciodată senzaţia că scrierile mele nu sunt citite. De exemplu, articolele mele de presă au avut un număr foarte mare de accesări, au trezit reacţii pozitive puternice, dar şi negative violente, dar nu au rămas trecute cu vederea. Un alt exemplu îl formează şi primele mele patru cărţi de beletristică (“Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”, “Peste Prut si mai departe…”, “Străluciri diamantine în Israel” şi “Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus”), care au fost găsite atât de interesante, încât au fost tipărite şi distribuite  pe cheltuiala unei edituri, lucru rar întâlnit în zilele noastre, în speţă, a Editurii Didactice şi Pedagogice din Bucureşti, iar din tirajul de o mie de exemplare al fiecăreia au mai rămas doar câteva zeci de exemplare, lucru dovedit de statele de plată pe care le-am semnat.

În al treilea rând, chiar dacă am scris romanul anticomunist “Gulagul din umbra palmierilor”, de 725 de pagini, cred că mai am multe de spus, de luat poziţie, de demascat  într-o lume de  parcă nesfârşită tranziţie de la comunism la capitalism, ca a noastră, condusă, pe de o parte, de politicieni corupţi, în marea lor majoritate, şi, pe de altă parte, de numeroşi  foşti activişti de partid.

În al patrulea rând, chiar dacă am scris cartea antirusă “Scrisorile unui nistro-tisean”, situaţia mondială creată după anexarea “manu militari” a Crimeii de către Federaţia Rusă mă obligă la o continuare şi mai puternică a militantismului antirus, în ciuda unor opinii politicianiste antiamericane deosebit de vehemente, apărute în ţara noastră, de parcă aliaţii de peste ocean ne-ar fi luat Basarabia şi Bucovina de Nord, opinii care ascund, de fapt, dorinţa de scăpa de dosarele de corupţie apărute ca urmare a luptei contra corupţiei, luptă susţinută de Washington şi de Bruxelles.

Nu ştiu dacă răspunsul meu vă este convingător sau nu, dar ceea ce ştiu este că voi milita în scris cu toată puterea mea pentru a apăra valorile democraţiei,  chiar dacă ar fi să-mi dau şi viaţa pentru acest deziderat al scrierilor mele.

24 martie 2015

Doru Ciucescu

 

P.S. Scrisoarea am trimis-o şi la adresa dumneavoastră de e-mail.

 

31 August este Ziua Limbii Române*

     Pe 31 August se va serba, ca în fiecare an, ca urmare a Legii nr. 53/2013, votată de Parlamentul României, Ziua Limbii Române, care “poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinatate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.

     Această sărbătoare a fost precedată în arealul românismului încă din 31 August 1988, când Sovietul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (precedesorea Republicii Moldova), în contextul destrămării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (proces de destrămare încheiat oficial pe 25 decembrie 1991), a instituit Limba noastră cea română. Atunci, grafia chirilică a fost înlocuită cu cea latină, iar denumirea de “moldovenească” a fost înlocuită cu limba română. În 1994, sub preşedenţia lui Mircea Snegur, denumirea acestei sărbători a fost schimbată în Limba noastră. Ulterior, în 2004, sub preşedenţia comunistă a lui Vladimir Voronin, s-a instituit comasarea acestei sărbători cu Ziua Independenţei (27 august), sub denumirea de Ziua Republicii, hotărâre care nu a fost realizată în mod practic, datorită marii presiuni populare, manifestarea Limba noastră cea română fiind organizată anual pe 31 August. Din 2007, cel puţin în Chişinău, de când primar general este liberalul (Partidul Liberal) Dorin Chirtoacă, acestei sărbători i s-a redat denumirea de Limba noastră cea română.

Ca un scurt memento, limba română este o limbă dacoromână şi face parte din grupa limbilor neolatine. În ciuda năvălirii popoarelor migratoare, în special a slavilor, hunilor şi cumanilor, limba română s-a păstrat, devenind o insulă dacolatină într-o mare slavo-ungară, ea permiţând instituirea statelor româneşti, inclusiv a României Mari, model de patrie a românismului.

Primul document nebisericesc scris în limba română, descoperit până în prezent, este “Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, fiind datat în 1521. În “Descriptio Moldaviæ”, Dimitrie Cantemir afirmă că în Moldova s-a scris cu grafie latină până în 1439, în urma Conciliului de la Florenţa, când domnitorul Alexandru cel Bun a introdus grafia chirilică, dar cu specific românesc, având diacritice. Grafia latină a fost introdusă pe 10 iulie 1862 în Principatele Române de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fiind menţinută şi în prezent pe teritoriul actualei Românii. În urma dictatului Moscovei din 26 iunie 1940, în spaţiul nistro-prutean a fost reintrodusă grafia chirilică, fapt repetat şi după 23 august 1944, când Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi Insula Şerpilor au trecut în administraţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

În prezent, limba română este limbă maternă pentru circa 90 şi 75 de procente din locuitorii României, respectiv Republicii Moldova (sub denumirea de limbă moldovenească, chiar dacă în mod oficial este recunoscută identitatea ei cu limba română). În Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, limba română este recunoscută ca limbă oficială, alături de sârbă, croată, maghiară, ruteană şi slovacă. Limba română este vorbită de mai mult de 3 milioane de români din diasporă. De asemenea, ea este vorbită de circa 400.000 de cetăţeni israelieni. Limba română, alături de limbile bulgară, greacă, rusă şi sârbă, este vorbită oficial în Statul Monastic Muntele Athos, mai precis în schiturile Podromu şi Lacu.

Ziua Limbii Române este încă o ocazie de a aduce un pios omagiu limbii poporului român, celei în jurul căreia noi, românii, ne-am unit şi am creat un stat în care putem trăi româneşte.

 

Doru Ciucescu

* Articolul a fost publicat în “Ziarul de Bacău”.

 

Ca un post scriptum, redau o poezie dedicată acestei sărbători naţionale, împreună cu versiunile în limbile engleză şi franceză, toate apărute în volumul “Poezii patriotice trilingve * Poèmes patriotiques trilingues * Patriotic Trilingual Poems”.

 

Nemuritoarea limbă română

(Dedicaţie românilor de pretutindeni

cu ocazia Zilei Limbii Române)

 

Originând de aproape două milenii, limbă străbună,

Neolatină, dacoromână – nemuritoarea limbă română,

Năvălită din jur-împrejur, sugrumarea ei s-a încercat,

Binecuvântată, cu har, neclintită ca stânca a rezistat.

 

Originând de aproape două milenii, limbă străbună,

Neolatină, dacoromână – nemuritoarea limbă română,

Dulce ca mierea, tăios ca sabia este al nostru grai,

Hrană pentru suflet, armă de pază a nostrului plai.

 

Originând de aproape două milenii, limbă străbună,

Neolatină, dacoromână – nemuritoarea limbă română;

Cu limba română clădit-am în ţinuturi strămoşeşti,

O ţară, de la Nistru la Tisa – orizonturi româneşti.

 

Originând de aproape două milenii, limbă străbună,

Neolatină, dacoromână – nemuritoarea limbă română,

A României Mari, a minunatei în haine de sărbătoare,

A modelului de patrie a românismului generatoare.

 

Originând de aproape două milenii, limbă străbună,

Neolatină, dacoromână – nemuritoarea limbă română,

De cotropitori estici, dorită limbă “moldovenească”,

Ca mai uşor pe români să-i dezbine, să-i asuprească.

 

Originând de aproape două milenii, limbă străbună,

Neolatină, dacoromână – nemuritoarea limbă română;

Datoria faţă de neam: păstrarea ei ca pe un odor sfânt,

Ca veac de veac spiritul Marii Uniri să nu fie înfrânt.

 

 

Doru Ciucescu

 

 

 

The Immortal Romanian Language

(Dedication to Romanians from everywhere

on the occasion of the Romanian Language Day)

 

Originating from nearly two millennia, a perennial language,

Neo-Latin, Daco-Romanian – the immortal Romanian language,

Besieged from all sides, its strangulation was attempted,

Blessed, with grace, non-budged as a rock it resisted.

 

Originating from nearly two millennia, a perennial language,

Neo-Latin, Daco-Romanian – the immortal Romanian language,

Sweet as honey, sharp as a weapon is our beautiful word,

Food for the soul, of our loved territory defending  sword.

 

Originating from nearly two millennia, a perennial language,

Neo-Latin, Daco-Romanian – the immortal Romanian language,

With the Romanian language we built on ancestral lands

A country, from Dniester till Tisza  – Romanian horizons.

 

Originating from nearly two millennia, a perennial language,

Neo-Latin, Daco-Romanian – the immortal Romanian language,

Of the Greater Romania, of the marvel dressed in authenticity,

Of the generator of homeland’s model of the Romanianity.

 

Originating from nearly two millennia, a perennial language,

Neo-Latin, Daco-Romanian – the immortal Romanian language,

By eastern invaders, a “moldav” language it is desired,

That they easier to make Romanians divided and oppressed.

 

Originating from nearly two millennia, a perennial language,

Neo-Latin, Daco-Romanian – the immortal Romanian language,

The duty to the nation: to keep it as a treasure , one sacred,

That always the spirit of the Great Union to not be defeated.

 

Doru Ciucescu

 

 

L’immortelle langue roumaine

(Dédicace aux Roumains de partout dans le monde

à l’occasion de la Journée de la Langue Roumaine)

 

En originant d’environ deux millénaires, langue pérenne,

Néolatine, daco-roumaine – l’immortelle langue roumaine,

Assaillie de tout autour, son étranglement a été tenté,
Bénie, avec de la grâce, ferme comme un rocher a résisté.

 

En originant d’environ deux millénaires, langue pérenne,

Néolatine, daco-roumaine – l’immortelle langue roumaine,

Doux comme le miel, aigu comme l’épée est notre langage,
Nourriture pour l’âme, pour la defence  de notre pays barrage.

 

En originant d’environ deux millénaires, langue pérenne,

Néolatine, daco-roumaine – l’immortelle langue roumaine,

Avec la langue roumaine on a construit en terres parentales,

Un pays, de Dniestr à Tisza – de roumaines lignes frontales.

 

En originant d’environ deux millénaires, langue pérenne,

Néolatine, daco-roumaine – l’immortelle langue roumaine,

De la Grande Roumanie, de merveille en habit du traditionalisme,

De la génératrice du model de la patrie de tout roumanisme.

 

En originant d’environ deux millénaires, langue pérenne,

Néolatine, daco-roumaine – l’immortelle langue roumaine,

Par d’envahisseurs de l’est, une langue “moldaviste” désirée,

Que les Roumains plus faciliment soient divisés, opprimés.

 

En originant d’environ deux millénaires, langue pérenne,

Néolatine, daco-roumaine – l’immortelle langue roumaine,

L’obligation envers la nation: la garder comme un trésor sacré,

Que toujours l’esprit de la Grande Union ne soit pas défait.

 

Doru Ciucescu