De ce Australia, ca destinație turistică?*

 

Mă conformez unei reguli tot mai răspândite în mass-media, de protecție a auditoriului, și de la început previn cititorii că acest capitol, dintr-o viitoare carte de călătorie necesită aproximativ zece minute de lectură!

De ce Australia, ca destinație turistică? Aceasta a fost întrebarea pe care mi-am pus-o și care mi-au pus-o mulți din cercul de cunoștințe, în care mă învârt. În primul rând precizez că excursia la care am participat s-a desfășurat în perioada 17 octombrie – 4 noiembrie 2017 și a avut ca destinații Australia, Noua Zeelandă, la care, ca un bonus oferit de agenția de turism și de compania de transport aerian, s-a adăugat, în escala zborului de la întoacere, o noapte petrecută la hotel și un tur de oraș, de o jumătate de zi în Doha, capitala Qatarului.

Un prim răspuns la întrebarea din titlu este că m-a atras ideea să trăiesc senzația de a ajunge aproape de antipod, la un punct de pe suprafața Pământului, aflat diametral opus față de Bacău, orașul meu natal, de la latitudinea nordică de 46° 35′, dat fiind diferența de fus orar de opt ore și latitudinea sudică de 37° 48′, ca aceea a localității Melbourne, pe care am vizitat-o.

Un alt motiv l-a reprezentat faptul că sunt un călător împătimit, care vizitase deja, înainte de această excursie,  de exemplu, 20 de țări din afara Europei: 1. Algeria, 2. Egipt, 3. Kenya, 4. Maroc, 5. Tunisia, 6. Canada, 7. Cuba, 8. Mexic, 9. Statele Unite ale Americii, 10. Argentina, 11. Brazilia, 12. Peru, 13. Uruguai, 14. Cambodgia, 15. China, 16. Emiratele Arabe Unite, 17. India, 18. Iordania, 19. Israel, 20. Vietnam. Încă trei țări de vizitat nu m-au putut lăsa indiferent!

De asemenea, trebuie menționat faptul că acest voiaj a însemnat pentru mine nu atât o perioadă de relaxare, de savurare doar pentru mine, ci mai mult una de studiu, de documentare pentru o viitoare carte, dat fiind că sunt un scriitor consacrat în impresii de călătorie, care a publicat deja opt cărți cu acest profil: 1. “Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005; 2. “Peste Prut si mai departe… “, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007; 3. “Străluciri diamantine în Israel”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,  2008; 4. “Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,  2008; 5. “Bătrânul şi Cuba”, Rovimed, Bacău, 2014; 6. “Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2015; 7. “Cambodgia supravieţuitorilor comunismului maximalist al khmerilor roşii”, Rovimed Publishers, Bacău, 2016; 8. “America panglicilor cenușii, un vis… românesc”, Rovimed Publishers, Bacău, 2017. Am devenit astfel, fără a urmări acest țel, scriitorul român în viață cu cele mai multe cărți de călătorie.

Ca o paranteză, am ajuns pe podiumul primilor trei scriitori români din toate timpurile, cu cele mai multe cărți de călătorie, după  Mihai Tican-Rumano (n.a. n. 2 iulie 1893, d. 20 martie 1967), cu 19 volume: 1. “La vida del blanco en la tierra del negro”, Editura Lux, Barcelona, 1927, carte apărută și în limba română, “Viaţa albului în ţara negrilor”, Editura Universul, București, 1930; 2. “La danza de los canibalos”, Editura Lux, Barcelona, 1928, carte apărută și în limba română, “Dansul canibalilor”, Editura Universul, București, 1930; 3. “El hombre-mono y sus muheres”, Editura Lux, Barcelona, 1928; 4. “En el corazón de la selva virgen”, Editura Lux, Barcelona, 1928; 5. “El lago de los elefantes”, Editura Lux, Barcelona, 1928. carte apărută și în limba română, “Lacul cu elefanţi”, Editura Universul, București, 1930; 6. “El monstruo del aqua”, Editura Lux, Barcelona, 1928, carte apărută și în limba română, “Monștrii apelor”, Editura Tineretului, București, 1958; 7. “Perdidos entres las fiares”, Editura Lux, Barcelona, 1928;  8. “Peisaje iberice”, Editura Universul, București, 1930;  9. “Dansul canibalilor”, Editura Universul, București, 1930; 10. “Misterele continentului negru”, Editura Cartea Românească, 1933; 11. “Icoane dunărene, Dunărea, Delta și tainele bălților”, Editura Universul, București, 1933; 12. “Abisinia”, Editura Cugetarea, București, 1935, carte apărută și în limba spaniolă, “Viaje a través de la Etiopia de hay”, Editura Lux, Barcelona, 1935; 13. “Spania de azi”, Editura Cartea Românească, 1936; 14. “Sub soarele Africii Răsăritene”, Editura Cugetarea, București, 1936; 15. “Nopți barceloneze”, Editura Cugetarea, București, 1937; 16. “Argentina”, Editura Cugetarea, București, 1938; 17. “La vânătoare în Congo”, Editura Științifică, București, 1968; 18. “Hoinărind prin țară”, Editura Stadion, București, 1971; 19. “Peste mări și țări”, Editura pentru Turism, București, 1975, și după Ioan Grigorescu (n.a. n. 20 octombrie 1930, d. 26 martie 2011), cu zece volume: 1. “Pasărea Fenix – Doi ani în Polonia Populară”, Editura Tineretului, București, 1961; 2. “Cocteil – Babilon”, Editura Tineretului, București, 1963; 3. “Zig zag pe mapamond”, Editura Tineretului, București, 1964; 4. “Spectacolul lumii”, Editura Cartea Românească, București, 1973; 5. “Dilema americană – spectacolul lumii”, (volumul II), Editura Cartea Românească, București, 1981; 6. “Al cincilea punct cardinal – spectacolul lumii” (volumul III), Editura Cartea Românească, București, 1983; 7. “Spectacolul lumii – ucideți petrolul!”, Editura Expres, București, 1993; 8. “Spectacolul lumii – Italia, Spania”, Editura Neverland, București, 2011; 9. “Spectacolul lumii – Anglia”, Editura Neverland, București, 2011; 10. “Spectacolul lumii – America”, Editura Neverland, București, 2011.

Nu de neglijat a fost dorința mea de a vedea țara cea mai scumpă din lume, dintr-un clasament, în care pe locul doi este… Noua Zeelandă! Pentru cea mai ieftină doză de bere, într-un supermarket, de la o bancnotă de zece dolari australieni nu am primit rest. Cât despre prețurile apartamentelor în marile orașe, în centru sau în apropiere, ele sunt amețitoare,  de ordinul milioanelor! Nu întâmplător, în glumă, localnicii denumesc… “Double Pay” (n.a. adică plată dublă) suburbia selectă Double Bay, din Sidney.

Australia este atractivă și deoarece are o suprafață de aproximativ 7.692.000 kilometri pătrați, comparabilă cu a Europei, dacă nu se ia considerare teritoriul Federației Ruse, ori cu a Statelor Unite ale Americii, prin neglijarea Alaskăi, situație care prezintă avantaje și dezavantaje atât pentru localnici, cât și pentru mine, ca doritor să o cunosc cât mai în profunzime. De exemplu, eu aș fi preferat să parcurg distanța de 2.450 de kilometri, dintre Sidney și Cairns, cu autocarul, chiar dacă aș fi fost țintuit timp de cel puțin 27 de ore, în fotoliu, în poziția “ca la dentist”, în loc să străbat în avion, la o altitudine de 11 kilometri, cei 1.960 de kilometri, timp de trei ore și să disting elementele de peisaj ca și cum le-aș fi privit de la sol și ele ar fi fost situate… aproape de linia orizontului.

Circa 10.000.000 de turiști vin anual în Australia, pentru a vedea fauna endemică, în special canguri și păsări emu, care prezintă bizareria de a merge doar înainte, nu și înapoi, deoarece le lipsește articulația genunchiului. Specifici mai sunt, pe de o parte, marsupialii koala, denumiți și urșii cu pungă, și, pe de altă parte, furnicarii echidna, denumiți și furnicarii cu țepi.

Peisajele din Australia prezintă o mare diversitate, 16 locuri figurând pe lista patrimoniului mondial UNESCO, din care am reușit să vizitez Marele Recif de Corali și Aria Marilor Munți Albaștri (n.a. în engleză, Greater Blue Mountains Area). Tot pe această listă se găsește și Opera din Sidney, o imagine iconică a orașului, chiar a Australiei.

Nu în ultimul rând m-a interesat să văd, să vorbesc cu oamenii din Australia, foarte diverși, în număr de circa 25.000.000, din care 30.000 de membri ai comunității române și 400.000 de aborigeni, cu bumerangurile lor, care m-au fascinat încă din copilărie,

Pe scurt, Australia este o țară de văzut, care nu m-a dezamăgit, a meritat fiecare bănuț cheltuit, chiar dacă efortul financiar a fost considerabil.

 

Doru Ciucescu

 

*Acest text a fost publicat în numărul din decembrie 2018 al revistei “Plumb”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *