De ce Peru, ca destinație turistică?*

De ce Peru, ca destinație turistică? Aceasta a fost întrebarea de baraj, pe care mi-am pus-o înainte de a parcurge peste 12.000 de kilometri, distanța de la Bacău, de pe malul Bistriței, în apropierea confluenței cu Siretul,de la intersecția meridianului 26° 55′ E, cu paralela 46° 35′ N,   tocmai la Lima, pe coasta  Oceanului Pacific, scăldată de recele curent marin Humbolt, la intersecția meridianului 77° 1′ V, cu paralela 12° 2′ S, distanță parcursă cu autocarul pînă la Paris și restul cu avionul, via Madrid.

De la început este necesară precizarea că sunt un împătimit al călătoriilor, că am vizitat pentru perioade de la o zi până la cinci ani aproape 50 de țări (n.a. 1. Bulgaria, 2. Ungaria, 3. fosta Yugoslavia, 4. Grecia, 5. fosta Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 6. Republica Moldova, 7. Ucraina, 8. fosta Cehoslovacia, 9. fosta Republica Democrată Germană, 10. fosta Republica Federală Germană, 11. Germania, 12. Austria, 13. Elveția, 14. Polonia, 15. Franța, 16. Belgia, 17. Olanda, 18. Luxemburg, 19. Danemarca, 20. Suedia, 21. Andorra, 22. Spania, 23. Portugalia, 24. Marea Britanie, 25. Italia, 26. Algeria, 27. Maroc, 28. Tunisia, 29. Egipt, 30. Kenya, 31. Israel, 32. Iordania, 33. Turcia, 34. Emiratele Arabe Unite, 35. India,  36. Vietnam, 37. Cambodgia, 38. China, inclusiv Taiwan, Hong Kong și Macao, 39. Australia, 40. Noua Zeelandă, 41. Canada, 42. Statele Unite ale Americii, 43. Cuba, 44. Mexic, 45. Argentina, 46. Brazilia, 47. Peru, 48. Uruguai).

De asemenea, trebuie menționat și faptul că sunt un scriitor consacrat în impresii de călătorie, am publicat deja opt cărți cu acest profil (n.a. 1. “Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005; 2. “Peste Prut si mai departe…”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007; 3. “Străluciri diamantine în Israel”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,  2008; 4. “Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,  2008; 5. “Bătrânul şi Cuba”, Rovimed, Bacău, 2014; 6. “Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2015; 7. “Cambodgia supravieţuitorilor comunismului maximalist al khmerilor roşii”, Rovimed Publishers, Bacău, 2016; 8. “America panglicilor cenușii, un vis… românesc”, Rovimed Publishers, Bacău, 2017).

Convingerile mele anticomuniste m-au determinat ca în ultimul timp să vizitez o serie de țări unde a fost ori încă  se menține la conducere un partid de sorginte comunistă, ca de exemplu, Cambodgia, respectiv, Cuba, Vietnam și China. Despre nivelul de trai din primele trei țări am scris… În acest sens, normal ar fi fost ca următoarea vizită să fie în Republica Populară Democratică Coreea, dar încă nu mă simt pregătit să-mi asum riscurile unui asemenea acțiuni.

Așa am ajuns să mă gândesc la o excursie în Peru, care, în urma lecturilor mele,  reprezintă o inițiere, în primul rând, prin exotismul unui relief cuprins între crestele înzăpezite chiar și vara ale munților Anzi și pădurea ecuatorială, veșnic verde închis, a cursului superior al fluviului Amazon, cu o treaptă intermediară a celui mai întins platou alpin terestru (n.a. denumit în spaniolă “Altiplano”), de un verde-gălbui, presărat cu pete maronii, ale solului lipsit de vegetație. De asemenea, un circuit în această țară sud-americană înseamnă o introducere în istoria ultimelor două milenii, cu Imperiul Inca, colonizarea spaniolă, începută pe 26 noiembrie 1532, și statul Peru, cu independența proclamată pe 28 iulie 1821 și recunoscută pe 2 mai 1866. Ca un supliment de mult mai mică importanță, această alegere mi-ar permite să traversez pentru prima oară ecuatorul, să văd constelația Crucea sudului.

Dar nu mă așteptam ca în acest areal magic prin Machu Picchu, una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne, lacul Titicaca, situat la altitudinea de 3.810 metri, cu suprafața de 9.710 de kilometri pătrați, sau ecletismul arhitectural din Cusco, denumit și “buricul lumii” de incași, dar și prin condorii planând și lamele pășunând, să constat numeroase bizarerii, ca să nu spun drăcovenii, poate unice în lume, printre care menționez statuia unui drac în catedrala Sfânta Maria, din Arequipa, o pictură cu un drac pe peretele interior   al bisericii Sfântul Petru, denumită și Capela Sixtină a Anzilor, din Andahuayllas, ori purcel la tavă servit la Cina cea de taină, într-un tablou imens din catedrala Adormirea Maicii Domnului, din Cusco. Creștinarea amerindienilor de către spanioli, în ciuda oribilei terori inchizitoriale, nu a reușit să fie dusă până la capăt.

De aceea, mi s-a părut cât se poate de firesc să introduc în titlul cărții cuvintele-cheie… “încornorații din biserică”, atât cu sens propriu, cât și figurat.

Totodată am aflat că  trei din ultimii cinci președinți ai republicii, Alberto Kenya Fujimori (n.a. președinte al republicii în perioada 28 iulie 1990 – 22 noiembrie 2000), Alejandro Celestino Toledo Manrique (n.a. președinte al republicii în perioada 28 iulie 2001 – 28 iulie 2006) și  Ollanta Moisés Humala Tasso (n.a. președinte al republicii în perioada 28 iulie 2011 – 28 iulie 2016) au fost acuzați de fapte grave de corupție. Mai mult, mi-a fost dat să aud că Partudul Comunist din Peru (n.a. în spaniolă, “Partido Comunista del Perú”), cunoscut și cu numele de Calea Luminoasă (n.a. în spaniolă, “Sendero Luminoso”), condus de Manuel Rubén Abimael Guzmán Reynoso (n.a. născut pe 3 decembrie 1934), a început pe 17 mai 1980 o luptă armată pentru instaurarea în Peru a unui regim comunist, de tip maoist-polpotist. Numai capturarea pe 12 septembrie 1992 și condamnarea la închisoare pe viață a lui Manuel Rubén Abimael Guzmán Reynoso au dus la încetarea masacrelor comise de această formațiune politică asupra cadrelor didactice, artiștilor și funcționarilor din administrația de stat. Deh… comunismul nu a agreat cu grade diferite de intensitate intelectualii, în funcție de țară, esența acestui regim politic fiind dictatura proletariatului aliat cu țărănimea muncitoare, adică a analfabeților și semianalfabeților.

În consecință, am considerat normal ca.în titlul cărții, la  cuvintele-cheie “încornorații din biserică” să adaug încă unul… “(și) politică”, dar numai cu sens figurat.

Doru Ciucescu

* Din volumul în lucru “Condori, lame și… încornorații din biserică și politică, în Peru”.

Acest text a fost publicat în numărul din iulie 2017, al revistei  ” Plumb”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *