Salonul de carte din Paris, 16-19 martie 2018, prima zi*

Salonul de carte din Paris, în franceză, “Livre Paris”, a avut loc în perioada 16-19 martie 2018, în Parcul de expoziții, situat lângă stația de metrou “Porte de Versailles”. Spre deosebire de cinci ediții anterioare, la acest festival cultural am participat nu doar ca cititor și corespondent… pe cont propriu al revistei “Plumb”, dar și ca autor de carte expusă la standul României. Este vorba de “Les mangeuses de rouge à lèvres de Casablanca” (Rovimed Publishers, Bacău, 2017, 563 pagini, 8 euro), o autotraducere în franceză, corectată de profesoara poloneză Małgorzata Bazan. Pentru marele public francez,  eu sunt… un ilustru necunoscut, situație în care se află cei mai mulți scriitori români, autori ai celor 400 de titluri de carte,  prezente în megapolisul de pe malurile Senei prin “Libris”, librăria din Brașov, acreditată de Institutul Cultural Român pentru publicitatea și desfacerea la “Livre Paris”. Dar, ca urmare a experienței căpătate în cei șase ani, când în cadrul Caravanei “Gaudeamus” am susținut prin dialog direct cu potențialii cumpărători vânzarea cărților mele, apărute sub egida Editurii Didactice și Pedagogice (“Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”, “Peste Prut și mai departe…”, “Străluciri diamantine în Israel”, “Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus”), după circa patru ore de la deschidere, reprezentanții de la “Libris” mi-au comunicat faptul că am devenit primul scriitor român, al cărui stoc de carte a fost epuizat.

În mass-media, acest eveniment cultural a fost ținut în umbra Târgului de carte de la Leipzig, în germană, “Leipziger Buchmesse”, desfășurat aproape simultan, în perioada 15-18 martie 2018, unde România a fost țară invitată de onoare, la care, printre invitații Institutului Cultural Român, s-au numărat  Hertha Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009, și Mircea Cărtărescu, proaspătul laureat al Premiului “Thomas Mann” pentru Literatură pe anul 2018. Vedetele standului  românesc din Orașul Lumină au fost, în opinia mea, Magda Cârneci, președinta Centrului Român al PEN, Adrian Cioroianu, ambasadorul României la UNESCO, și Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România. O altă diferență între cele două prezențe culturale românești, de la Paris și Leipzig a fost sloganul: “România, așa cum nu ați mai citit-o”, în franceză, “Roumanie, comme vous ne l’avez jamais lue”, respectiv, “Zoom în România”, în germană, “Zoom in Rumänien”.

În prima zi, singura la care am participat, motivul fiind de natură financiară, programul manifestărilor a fost următorul: I. 10.30-11.30: întâlnirea literară, referitoare la opera lui Gellu Naum, “La voie du serpent” (Non Lieu, Paris, 2017), carte realizată sub îngrijirea Simonei Popescu, care reunește manuscrise din tinerețea lui Gellu Naum, tradusă în franceză de Sebastian Reichmann, care a părăsit România în 1972, și “Gellu Naum 100” (Institutul Cultural Român, București, 2015), cu o selecție de texte realizată de Sebastian Reichmann, Dan Stanciu și Gheorghe Rasovskzky, albumul în franceză fiind tradus de Sebastian Reichmann, Catherine Răducanu și Luba Jurgenson, în timp ce albumul în engleză fiind tradus de Raluca Tănăsescu, Chris Tănăsescu, Martin Woodside, James Brook și Sasha Vlad. Moderator a fost Petru Răileanu, invitații fiind Magda Cârneci, Sebastian Reichmann,  Michel Carassou și Sanda Roșescu; II. 11.45-13.30: dezbaterea literară, referitoare la cărțile “Istoria benzii desenate românești” (Vellant, București, 2010), de Dodo Niță și Alexandru Ciubotaru, și “Istrati! 1ère partie-Le Vagabond” (Actes Sud, Paris, 2017), cu benzi desenate de Golo, cu numele adevărat de Guy Nadaud, și text în franceză de Panait Istrati. Moderatoarea a fost Aïda Vâlceanu, plecată după 1989 în Franța, unde a devenit ziaristă profesionistă, invitații fiind Dodo Niță, Adrian Cioroianu și Thomas Gabison; III. 14.00-15.00: întâlnirea literară, referitoare la cărțile “Le plan mortel” (Autrement, Paris, 2018), de Bogdan Costin, și “La septième partie du monde” (Non Lieu, Paris, 2017), de Cătălin Pavel, traducătoarea ambelor cărți fiind Florica Courriol. Moderatoarea a fost aceeași Aïda Vâlceanu, invitații fiind Aurélie Julia, Florica Courriol, Bogdan Costin, Cătălin Pavel, Émilie Lassus și Michel Carassou; IV. 15.30-16.30: întâlnirea literară, referitoare la cartea “101 livres ardoises” (Transignum, Paris, 2017), în care fiecare din cei 101 scriitori a caligrafiat cu marker alb pe un fond negru, în franceză, un text privitor la o temă și într-un format propuse de realizatoarea cărții, Wanda Mihuleac, pictorița care a plecat după 1989 din România, deoarece, conform declarațiilor ei, “intuind că situația de confuzie și de mocirlă morală va dura decenii, am decis să iau viața de la început într-o țară cu o veche tradiție democratică – Franța”. Moderator a fost Gilbert Lascaut, invitații fiind unii din cei 101 de scriitori: Linda Maria Baros, Magda Cârneci, Claudiu Komartin, Michel Deguy, Davide Napoli, Guy Chaty, Bluma Finkelstein și Daniel Leuwers; V. 17.00-18.00: întâlnirea literară, referitoare la cărțile “Le poids d’un ange” (Noir sur Blanc, Paris, 2017), de Eugen Uricaru, și “L’été où maman a eu les yeux verts” (Des Syrtes, Paris, 2018), de Tatiana Țîbuleac, născută la Chișinău, rezidentă  la Paris, din 2009, de când a devenit doamna Gould, traducerile în franceză fiind realizate de Marily Le Nir, respectiv, Philippe Loubière. Moderatoarea a fost aceeași Aïda Vâlceanu, invitații fiind Eugen Uricaru, Marily Le Nir, Tatiana Țîbuleac, Olimpia Verger și Philippe Loubière; VI. 18.30-19.30:  dezbaterea literară, referitoare la cartea “Flânerie à Sinaia” (Princeps, București, 2018), de Dan Manea, în traducerea Marianei Negulescu. Moderatoare a fost Mariana Negulescu, invitații fiind Mirela Mathyas. și Mălina Sgondea.

La această ediție a Salonului de carte din Paris am remarcat că cele mai mari aglomerări umane s-au produs la  două standuri vecine cu cel al României (G85). În primul rând am fost impresionat de o coadă cu o lungime comparabilă cu a celor de tip “alimentara ceaușistă”, cu oameni ținând în mână sacoșe goale, dar, de această dată, fiind formată la standul editurii parisiene “J’ai Lu” (I63), cu sute de tineri, având măcar o mână ocupată cu o carte din seria “Outlander” (“Străina”), a scriitoarei americane Diana Gabaldon, mare invitată a acestui salon. Toți așteptau răbdători să obțină pe exemplarele lor câte un autograf din partea autoarei. Cealaltă aglomerare umană mi-a sărit în ochi la standul Rusiei (J22), țară invitată de onoare a salonului parizian. Deși majoritatea covârșitoare a cărților nu erau traduse în franceză, vizitatorii erau atât de prinși în înghesuială, încât de multe ei aveau probleme să ajungă la cărțile de pe rafturi. Eu am trecut pe la standul Rusiei și în anii precedenți, dar așa ceva nu am mai văzut! Să fi crescut oare diaspora rusă atât de mult în ajunul alegerilor prezidențiale, programate în duminica acelei săptămâni?

 

Doru Ciucescu

 

*Acest text a fost publicat în numărul din mai 2018 al revistei “Plumb”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *