Doru Ciucescu * Interviu în oglindă, la împlinirea vârstei de 73 de ani (fragment)

Doru Ciucescu, spune care sunt prioritățile realizate de tine în literatura română?

 

Consider că am realizat două priorități în literatura română.

 

Prima prioritate se referă la faptul că am devenit primul scriitor al romanului global al comunismului din Europa Centrală și de Est.

Romanul se numește “Gulagul din umbra palmierilor”,  personajele principale fiind  un bucureștean, un sofiot, un moscovit, un budapestan un praghez, un varșovian și un est-berlinez. El a fost, lansat pe 26 mai 2012, la Chișinău.

 

A doua prioritate se referă la faptul că am devenit primul scriitor – călător în șapte continente. Cărțile de călătorie, repartizate pe continente sunt următoarele: a. Africa: 1. “Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”; b. America de Nord: 2. “America panglicilor cenușii, un vis… românesc”; 3. “Bătrânul şi Cuba”; c. America de Sud: 4. “Condori, lame și… cornutele bisericii și politicii din Peru”; d. Antarctica: 5. “Calotă de gheață, pinguini și… temperaturi estivale în Antarctica”; e. Australia: 6. “Trasee de bumerang în Australia”; f. Asia: 7. “Cambodgia supraviețuitorilor din comunismul maximalist al khmerilor roșii”; 8. “Străluciri diamantine în Israel”; 9. “Iran, de la autocrația monarhilor la teocrația ayatolahilor”; 10. “Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist”; ; g. Europa: 11. “Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus”; 12. “Peste Prut si mai departe… “.  Cartea despre cel de al șaptelea continent, Antarctica, a fost lansată pe  5 aprilie 2019, la Roman.

 

Doru Ciucescu, the first all seven continents travel writer, in the Romanian literature

In Roman, on April 5, 2019, at the cultural event “The Caravan of Writers”, my book “Ice Calotte, Pinguins and… Summer Temperatures in Antarctica” was lounched, consecrating me as the first all seven continents travel writer, in the Romanian literature.

So far, I have written 12 travel books, distributed across the continents as follows: a. Africa: 1. “The Lipstick Eating Girls from Casablanca” (Didactic and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 2005); b. North America: 2. “The America of Grey Ribbons, a… Romanian Dream” (Rovimed Publishers,  Bacau, 2017); 3. “The Old Man and Cuba” (Rovimed Publishers,  Bacau, 2014); c. South America: 4. “Condors, Llamas and… the Horned Men from the Church and Politics in Peru” (Rovimed Publishers, Bacau, 2018); d. Antarctica: 5. “Ice Calotte, Pinguins and… Summer Temperatures in Antarctica” (Rovimed Publishers, Bacau, 2019); e. Australia: 6. “Boomerang like Routes through Australia” (Rovimed Publishers, Bacau, 2019); f. Asia: 7. “Cambodia of Survivors from the Khmer Rouge Maximalist Communism” (Rovimed Publishers,  Bacau, 2019); 8. “Diamond Glimmers in Israel” (Didactic and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 2008); 9. “Iran, from the Monarchs’ Autocracy to the Ayatollahs’ Theocracy” (Rovimed Publishers,  Bacau, 2018); 10. “Vietnam, the Communist Mummy Reincarnated in the Capitalist Dragon” (Didactic and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 2015); g. Europe: 11. “Greece of the Capricious Lover, Zeus” (Didactic and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 2009); 12. “Over the Prut River and Further… ” (Didactic and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 2007).

Doru Ciucescu, primul scriitor-călător în șapte continente

 

Articolul a apărut în ziarul „Deșteparea”, din Bacău. Textul este scris de reputatul ziarist Gheorghe Bălțătescu și are următorul conținut:

Doru Ciucescu, primul scriitor-călător pe șapte continente

Recent, profesorul universitar şi scriitorul Doru Ciucescu a venit în întâmpinarea cititorilor cu o nouă carte de călătorie, „Calotă de gheaţă, pinguini şi… temperaturi estivale în Antarctica”, Editura „Rovimed Publishers”, 2019.
Cu această nouă carte, Doru Ciucescu devine primul scriitor-călător în şapte continente, publicând 12 cărţi din călătoriile sale în peste 60 de ţări, dintre care 34 în afara Europei.
Recenta carte cuprinde impresii dintr-o croazieră cu o navă de expediţie polară, cu zece debarcări, din care două pe continent şi restul pe insule antarctice.
Cu un efort financiar de aproximativ 10.000 de euro, bani primiţi drept moştenire de la părinţii săi, dar şi unul fizic, dacă avem în vedere vârsta autorului, Doru Ciucescu a reuşit… imposibilul. Ce mai urmează?
Evident, de la imposibil la… absurd, o călătorie spre Lună! Dar, să nu ne grăbim cu etichetările, se fac înscrieri pentru o… croazieră pe satelitul natural al Pământului.

 

 

 

 

 

250 de personaje de ficțiune

 

Listă neexhaustivă cu personaje de ficțiune, din cărțile mele 

A. Listă neexhaustivă cu personaje de ficțiune, din cărțile  de călătorie

A.1. “Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005, proză)

  1. Hakim, student, cetățean marocan;
  2. Jamila, studentă, cetățeană marocană;
  3. Almumim, funcționar bancar, cetățean algerian;
  4. Mariam, studentă, cetățeană marocană;
  5. Maaruf, proprietar de brutărie, cetățean marocan;
  6. Mahmud, student la Boston, cetățean marocan;
  7. Abdarrahim, cetățean francez, de etnie marocană;
  8. Aalim, arhitect, cetățean marocan;
  9. Anghelos Stavros, preot, cetățean marocan, de etnie greacă;
  10. Elenița, slujitoare a bisericii, cetățeană marocană, de etnie greacă;
  11. Rașid Firduasi, profesor universitar, cetățean marocan;
  12. Bahits Aalami, profesor universitar, cetățean marocan;
  13. Khabir Bintabaj, barman, cetățean marocan;
  14. Ion Pribeagu, profesor universitar, cetățean român;
  15. Hacu, turistă în Maroc, cetățeană japoneză;
  16. Tarec Jabali, profesor de liceu, cetățean marocan;
  17. funcționară la o agenție de turism, cetățeană marocană;
  18. Aaziz, turist în Maroc, cetățean saudit;
  19. Dalil, ghid, cetățean marocan;
  20. Mubaghta, studentă, cetățeană marocană;
  21. Fuduli Elkebir, cetățean marocan;
  22. Haffar Brunzi, sculptor, cetățean marocan;
  23. Badina, doctoriță, cetățeană marocană;
  24. Laiib Binribah, proprietar al unui magazin de artizanat, cetățean marocan;
  25. Sulaiman Biniahud, funcționar de bancă, cetățean algerian;
  26. Ghania, cetățeană marocană;
  27. Sahir Assailad, cercetător științific, cetățean marocan;
  28. Sadec Maghribi, profesor în învățământul postliceal, cetățean marocan;
  29. “tabib”, medic, turist în Maroc, cetățean mauritanian;
  30. “șurti”, polițist, turist în Maroc, cetățean mauritanian;
  31. Hadzic Binlahham, proprietar al unui atelier de construcții metalice, cetățean marocan;
  32. Munarau, student, cetățean marocan;
  33. ghidul din Timgad, cetățean marocan;
  34. Alsahib, fost profesor de liceu, proprietar al unei plantații de curmali din Sahara, cetățean algerian;
  35. Butros Ghali, profesor universitar, detașat în Algeria, cetățean egiptean;
  36. Șeherezada, cetățeană marocană;
  37. Mutaqaliba, cetățeană marocană;
  38. Haji, proprietarul unor ateliere de producție în industria alimentară, cetățean marocan;
  39. Abdelkarim, student, cetățean algerian;
  40. Mutaharijja Tulpenmacher, turistă în Maroc, cetățeană olandeză, de etnie marocană, măritată cu un olandez;
  41. John Holtey, turist în Maroc, cetățean american, de origine română;
  42. Saiiad Binalmumiin, pasionat de vânătoare, cetățean algerian; 43. Mutașauiq, fost student, cetățean marocan;
  43. Madani Lihiani, proprietarul unei mici nave de pescuit marin, cetățean marocan;
  44. Nureddine Mutaraua, profesor universitar, cetățean marocan;
  45. Khabirelkebir bin Mutașauiq, profesor universitar, cetățean marocan;
  46. Uarits, turist în Maroc, cetățean saudit;
  47. Mussa Mallah, profesor universitar, detașat în Algeria, cetățean egiptean;
  48. Fetta, turistă în Maroc, cetățeană italiană;
  49. Sașa Vsegdapianâiovici Velikii, turist în Egipt, cetățean sovietic;
  50. Krasavița, turistă în Egipt, cetățeană sovietică;
  51. Mustahim, băieș, cetățean marocan;
  52. Fahl, directorul unei crescătorii de cai, cetățean marocan;
  53. Muhandis, proprietarul unei societăți industriale, cetățean algerian;
  54. Ion Negustoru, investitor în Maroc, cetățean român;
  55. Saut, turist în Maroc, cetățean saudit;
  56. ghid la un grup de turiști belgieni, cetățean marocan;
  57. Mels Samagonovici Zub, profesor universitar, detașat în Maroc, cetățean sovietic;
  58. Majnun Khui, profesor universitar, cetățean marocan;
  59. Musaunir Sailad, pasionat de vânătoare, cetățean francez, de etnie marocană;
  60. Dialo, turist în Maroc, cetățean nigerian;
  61. Lihiaalhamra Qursan, turist în Tunisia, cetățean italian, de etnie tunisiană;
  62. Huquqia, vânzătoare, cetățeană marocană;
  63. Asamm Aalim, martor la Conferința de la Casablanca, de pe 14 ianuarie 1943, cetățean marocan;
  64. Suria, fostă studentă, concubină, cetățeană marocană;
  65. Șibani, sexagenar, concubin, cetățean marocan;
  66. Baiir Aalim, turist în Algeria, cetățean francez, de etnie algeriană, însurat cu o franțuzoaică;
  67. Marie-Curieuse Aalim, turistă în Algeria, cetățeană franceză, măritată cu un algerian;
  68. Tsalim, fost profesor de liceu, fotograf pe plajă, cetățean algerian;
  69. Mualim Tabaj, bucătar, cetățean marocan;
  70. secretară la Departamentul de Mecanică, cetățeană marocană;
  71. Alqods, marinar, cetățean marocan;
  72. Jundi Cuiati, profesor universitar, turist în Maroc, cetățean kuweitian;
  73. Ghauri Filistini, turist în Maroc, cetățean israelian, de etnie arabă;
  74. Mulakim Sulb, fost boxer, cetățean marocan;
  75. Dimagh, student, cetățean marocan;
  76. Qauii Raii, cioban, cetățean marocan;
  77. Icar Zburătorul, turist în Maroc, cetățean român;
  78. Theodore, profesor universitar, turist în Maroc, cetățean american;
  79. Muuana, doamnă de companie, cetățeană marocană;
  80. Louis-Marie Levoisin, profesor universitar, detașat în Maroc, cetățean francez.

A.2. “Peste Prut si mai departe…” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, proză)

  1. Ion Carteputredă, profesor universitar, cetățean moldovean, de origine română;
  2. Ivan Starșiibrat, cetățean moldovean, de etnie rusă;
  3. Nikolai Vsegdapianii, cetățean moldovean, de etnie rusă;
  4. Laurian Eminentiev, student în România, cetățean moldovean, de origine ruso-română;
  5. Ileana Creduleva, cetățeană moldoveană, de origine română;
  6. Sari Baba, angajat bancar, cetățean moldovean, de etnie găgăuză;
  7. Neculai Cucernicescu, preot cu studii în România, cetățean moldovean, de origine română;
  8. Pavel Pokornâi, ofițer, cetățean moldovean, de origine româno-rusă;
  9. Mahmud Saharnâi, bișnițar, cetățean sovietic, de origine găgăuzo-rusă;
  10. Nadejda Citatelinița, cetățeană moldoveană, de origine româno-rusă;
  11. călugăr, cetățean moldovean, de origine română;
  12. Mels Iosipovici Mujcina, cetățean moldovean, de etnie rusă;
  13. văduvă, cu cetățenie ucraineană și rusă, de origine rusă, rezidentă în Sevastopol;
  14. Taras Hrivnâciuk, ghid, cetățean moldovean, de origine româno-ucraineană;
  15. Iosip Vissarionovici Tasklivâi, profesor universitar, turist în Ucraina, cetățean rus, de origine rusă;
  16. Gaspodstvuiușcia Tasklivâi, casnică, turistă în Ucraina, cetățeană rusă, de origine rusă.

A.3. “Străluciri diamantine în Israel” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008, proză):

 

  1. ghid, cetățean israelian, evreu, născut în România;
  2. ghidă, cetățeană israeliană, de etnie română, născută în România, măritată cu un arab creștin;
  3. preot, turist în Israel, cetățean român;
  4. vânzător, cetățean israelian, creștin, de etnie arabă;
  5. tânăr în luna de miere, turist în Israel, cetățean român;
  6. tânără în luna de miere, turistă în Israel, cetățeană română;
  7. ghid, cetățean israelian, creștin, de etnie arabă;
  8. profesor universitar, turist în Israel, cetățean român;
  9. profesor universitar, turist în Israel, cetățean român;
  10. pasager în avion, din afara grupului, cetățean român, de etnie evreiască;
  11. chelner trilingv, cetățean israelian, creștin, de etnie arabă.

 

A.4. “Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,  2008, proză):

  1. Bacșiana Dolăroiu, ghidă, turistă în Grecia, cetățeană română;
  2. Apostrofel Grămăticu, profesor universitar, turist în Grecia, cetățean român;
  3. Acribicel Tocilescu, profesor universitar, turist în Grecia, cetățean român;
  4. Sofistoc Albănoapte, student, turist în Grecia, cetățean român;
  5. Hristian Pelerinu, preot, turist în Grecia, cetățean român;
  6. Emigrantiana Zilieru, lucrătoare sezonieră în Grecia, cetățeană română;
  7. Fugarica Sărăcilă, lucrătoare sezonieră în Grecia, cetățeană română.

 

A.5. “Bătrânul şi Cuba” (Rovimed, Bacău, 2014, proză):

  1. Fideloso Alejandro Castrado, ghid, cetățean cubanez;
  2. ghidă, cetățeană cubaneză;
  3. Eurodiciónito Verdadoso Delachampagne, ghid, cetățean cubanez;
  4. Camello Cienladrónes, taximetrist, cetățean cubanez;
  5. Linda Peligrosa, muzeografă, cetățeană cubaneză;
  6. client în bar, turist în Cuba, cetățean american;
  7. Nicolás Másmaduro, director plantație de trestie de zahăr, cetățean cubanez;
  8. Don Ron, barman, cetățean cubanez;
  9. Juanita Dos Monedas Dos Pasos, chelneriță, cetățeană cubaneză.

A.6. “Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2015, proză):

  1. Nguyen Sinh Cung, ghid, cu studii în România, cetățean vietnamez;
  2. ghid, turist în Vietnam, cetățean francez;
  3. ghidă, turist în Vietnam, cetățeană franceză;
  4. ghidă, cetățeană vietnameză.

 

A.7. “Cambodgia supravieţuitorilor din comunismul maximalist al khmerilor roșii” (Rovimed, Bacău, 2016, proză):

  1. Neagu Iogra Cumanul, profesor universitar, turist în Cambodgia, cetățean român;
  2. Nicolae Djurava Cumanul, profesor universitar, turist în Cambodgia, cetățean român;
  3. Tevta, ghidă, cetățeană cambodgiană.

 

A.8. America panglicilor cenuşii, un vis… românesc” (Rovimed, Bacău, 2017, proză):

  1. Annetty Booble, ghidă, cetățeană americană;
  2. Brianna Cage, ghidă, cetățeană americană;
  3. Soosbry, ghid, cetățean american;
  4. ghid, cetățean francez;
  5. ghidă, cetățeană franceză;
  6. chelner, cetățean american, amerindian navajo.

 

A,9. “Condori, lame și… cornutele bisericii și politicii din Peru” (Rovimed, Bacău, 2018, proză:

  1. Lia Linda Llama Llanura, ghidă, cetățeană peruană;
  2. Sabetodo Atahualpa Pizzaro, ghid, cetățean peruan;
  3. Fleure Lefarfououilleur, turistă în Peru, cetățeană franceză.

 

A.10. “Trasee de bumerang prin Australia” (Rovimed, Bacău, 2018, proză):

 

  1. Jurrujurru, ghid, cetățean australian, aborigen tjapukai;
  2. Teodor Cărturărescu, profesor universitar, cetățean român;
  3. Elizabeth, ghidă, cetățeană australiană, de origine olandeză;
  4. Paraxin Buricatu-Diribau, ofițer în rezervă, cetățean român;
  5. Ganimediu Fecartin, ghid, cetățean australian, de origine română;
  6. Fawr Cymraeg, cetățean australian, de origine galeză.

 

A.11. “Iran, de la autocrația monarhilor la teocrația ayatolahilor” (Rovimed, Bacău, 2018, proză):

  1. Persida Khayyamatin, cetățeană iraniană, de etnie română, născută în România, măritată cu un iranian,
  2. Hila Padarha, ghid, cetățeană iraniană;
  3. Persid Perspicescu, profesor universitar, cetățean român.

Total A  149

 

B. Listă neexhaustivă cu personaje de ficțiune, din romanul “Gulagul din umbra palmierilor”(Junimea, Iaşi, 2011, proză)

  1. Oprea Vinărici, profesor de liceu la Casablanca, născut în Cernătești, de Buzău, pe 9 mai 1949, cetățean român, protejat de fratele lui, Velcea Vinărici, angajat la Direcția de Informații Externe, cetățean român;
  2. Gheorghe Ştăineanu, profesor de liceu la Casablanca, născut la București, pe 30 decembrie 1947, cetățean român, de etnie evreiască;
  3. Volf Şlimovici Vâsoţki, profesor de liceu la Casablanca, născut la Moscova, pe 20 august 1948, vorbitor de limba română, cetățean sovietic, de etnie evreiască, cu bunici paterni rezidenți o perioadă la Chișinău;
  4. Ivan Petrovici Asan, profesor de liceu la Casablanca, născut la Sofia, pe 26 august 1948, vorbitor de limba română, descendent din familia domnitoare a Asăneștilor, cetățean bulgar;
  5. Mátyás Kórvin, profesor de liceu la Casablanca, născut la Budapesta, pe 13 februarie 1947, vorbitor de limba română, cu strămoși români, martor al Revoluției anticomuniste ungare, din perioada 23 octombire – 4 noiembrie 1956, cetățean maghiar;
  6. Aleksander Góralski, profesor de liceu la Casablanca, născut la Creutzvald, la frontiera franco-germană, pe 1 ianuarie 1946, cu primele trei clase primare făcute în Franța, rezident din 1956 la Varșovia, vorbitor de limba română, cu strămoși români, cetățean polonez;
  7. Jan Hus,profesor de liceu la Casablanca, născut la Praga, pe 25 ianuarie 1948, vorbitor de limba română, cu mamă româncă, cetățean cehoslovac;
  8. Johann Weissmüler, profesor de liceu la Casablanca, născut la Berlinul de Est, pe 20 iunie 1948, vorbitor de limba română, cu strămoși șvabi, din Banat, cetățean est-german;
  9. Ibrahim bin Aalim, proprietarul imobilului din Casablanca, cu 14 apartamente, contruit imediat după 30 martie 1942, denumit și “Casa Gulag”,unde au stat în chirie doar profesorii de liceu, veniți din țările Gulagului din Europa Centrală și de Est, cetățean marocan;
  10. Golda Ștăineanu, născută Dreyfus, la Oran, pe 2 noiembrie 1917, cetățeană franceză și apoi română, de etnie evreiască, care, la Guernica, pe 17 iulie 1936, l-a cunoscut pe viitorul soț, Sami Ștăineanu, cetățean român, de etnie evreiască, voluntar în Brigăzile Internaționale, devenit director la Consiliul de Stat al Planificării, rezident în Cartierul Primăverii, unde locuiau mulți din așa-numita “burghezie roșie”.
  11. Eva Hus, născută Moruzov, în satul Zebil, cetățeană română și apoi cehoslovacă, informatoare a Serviciului Secret de Informații, măritată pe 30 iulie 1937, cu Jaroslav Hus, funcționar al Ambasadei Cehoslovaciei, cu sediul la Galați;
  12. Wendel Weissmüler, născut în Becicherecul Mic, cetățean român, etnic șvab, apoi cetățean german, vorbitor de limba română, angajat la Arsenalul Aeronautic, din București, la Fabrica de Avioane “Astra”, din Arad, Intreprinderea Aeronautică, din Brașov, la “Ryan Airlines”, din San Diego, la “Focke-Wulf Flugzeugbau”, din Bremen, la “Albatros – Flugzugwerke”, din Johannstahl, de lângă Berlin
  13. Nisuania, militantă pentru drepturile femeilor într-o societate musulmană, cetățeană marocană și apoi americană, vorbitoare de limba română,  căsătorită cu Stephen Razvratesko, inginer electronist, un american de origine română, devenită văduvă.

Total B   13

C. Listă neexhaustivă cu personaje de ficțiune, din volumul “De-ale cărturăriei de odinioară”(Gunivas, Chişinău, 2012, proză)

  1. Nicolae Ciomăgescu,director de școală;
  2. Lenuţa Gogoşescu, dirigintă;
  3. Nicolae Gogogenius, inspector școlar, în inspecție la o oră de dirigenție;
  4. Zoița, elevă;
  5. Culiță, elev;
  6. Iosifichi Stălinescu,activistul de partid de la “centru”, în activitatea de instructaj privind desfășurarea ședințelor de învățământ politic în lumina realegerii mult iubitului și stimatului tovarăș Nicolae Ceaușescu la Congresul al XIV-lea, în funcția de secretar general;
  7. Mişu Gărbăcescu, profeor, secretarul organizației de partid;
  8. Lincuţa Ilicescu,profesor, adjunctul secretarului organizației de partid;
  9. Neculai Vătăşescu, profesor, director de școală;
  10. Lențuca Vătășel, profesor, director adjunct de școală;
  11. Ion Mămăligă, profesor, organizatorul grupei de sindicat;
  12. Nicolae Urechiosu, maior la Securitate, la care era arondată școala;
  13. Nicolae Catalogus, profesor, director adjunct cu probleme pionerești;
  14. Sile, elev;
  15. Ghiță, elev;
  16. Nicu Vechilescu, director de școală;
  17. Maximilian Amăgeanu,corespondent local al ziarului “Scânteia”;
  18. Analogic Ciurdaru,director de școală;
  19. Zambilică Malacescu,președinte al Comisiei de Bacalaureat al Olimpicilor;
  20. BombancianaPleşca, secretara-șefă a școlii;
  21. Remus Zăroni,profesor,secretarul organizației de partid;
  22. Pacolo Constantinescu, inspector la Ministerul Învățământului și Educației Socialiste, președintele comisiei Concursului pe meserii;
  23. Hărblaban Bahluiescu, profesor din Iași;
  24. Picioc Someșescu, profesor din Cluj;
  25. Dagavei Oltenescu, profesor din Scornicești;
  26. Doda Dâmbovițescu, profesoară din Petrești;
  27. Afinian Bogăţoiu, profesorde matematică, meditator în apartament al propriilor elevi;
  28. Afina Bogăţoiu, profesoarăde chimie, meditatoare în apartament a propriilor elevi;
  29. Stelian Bogăţoiu,elev;
  30. Valentin Găletian,profesor, responsabil cu practica elevilor la ferma viticolă;
  31. VasilePaporniţescu, profesor, responsabil cu practica elevilor la ferma pomicolă, secretarul organizației de partid;
  32. Valeriu Desagion, profesor, responsabil cu practica elevilor la ferma de sfeclă furajeră;
  33. Victor Săcoteiu, profesor, responsabil cu practica elevilor la ferma culturii de porumb;
  34. Vlad Neleagă, activistul de la “județeană”;
  35. Voichiţă Burtătobă, director la Intreprinderea Agricolă de Stat;
  36. Constantin Otrăvici, profesor de chimie, fost membru al Comisiei de admitere la medicină;,
  37. Albert Radiaţian,profesor de fizică, fost membru al Comisiei de admitere la medicină;,
  38. Gheorghe Zbirescu,director de școală;
  39. Gheorghe Zgârieci,lăcătuș, secretarul organizației de partid;
  40. Gheorghe Gheorghiescu,activistul de partid de la “județeană”;
  41. Mariana Sterea Alexiescu,profesoară, inspectoare-șefă;
  42. Vasile Frunzăruginită, inginer agronom la o cramă;
  43. Anghelina Căluşin,elevă, candidată la examenul de bacalaureat, lăuză;
  44. Suzănel Hăbăucescu, președintele Comisiei de bacalaureat;
  45. Ochilian Taredeureche,medic de gardă;
  46. Nituş Căpuilă, conducătorul unui proiect tehnologic;
  47. Constantin Asprescu, profesor, director de școală;
  48. Nicolae Buzdugan, profesor, secretarul organizației de partid;
  49. Nicu Şturlubătescu, profesor, acuzat de hărțuire sexuală;
  50. Capriciana Păţescu,elevă, reclamantă că a fost hrțuită sexual;
  51. Eufrosina Virgulici, profesoară de limba și literatura română, membră a Cercului literar “Nikolai Ostrovski”;
  52. Aglaia Cratimoiu, profesoară de limba și literatura română, membră a Cercului literar “Nikolai Ostrovski”;
  53. Confuzius Batecâmpii, profesor de socialism științific, conferențiar în cadrul acțiunii de culturalizarea maselor largi de săteni;
  54. Nicolae Casapievici, director de școală în mediul rural;
  55. Codruța, femeie de serviciu la școala din mediul rural;
  56. Codrin, sătean;
  57. Verronica Eminentovici, profesoară de limba și literatura română, membră a Cercului pedagogic de limba și literatura română;
  58. Mitte Eminentovici, profesoară de limba și literatura română, membră a Cercului pedagogic de limba și literatura română;
  59. Gheorghe Gheorlinescu,fost muncitor tipograf, activist de partid la cultură;
  60. Ioana Daculce,profesoară de istorie, conducătoarea grupului de elevi, veniți în vizită la Palatul Pionierilor, din București;
  61. Nicolae Orga, profesor de serviciu la Palatul Pionierilor, din București;
  62. Ileana Popescu, elevă;
  63. 63. Herodat Tembilescu,profesor de istorie, la Școala elementară “Pavel Moruzov”, organizatoarea Simpozionului comemorativ “30 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român”;
  64. Gogu Grămadă, activistul de partid de la “raion”;
  65. Şolom Abramovici Nahumov.specialist moscovit la Transporturile Aeriene Româno-Sovietice.

Total C  65

 

D. Listă neexhaustivă cu personaje de ficțiune, din volumul “Destine din spaţiul saharo-siberian”(Junimea, Iaşi, 2009, proză)

  1. Salid,născut în Khouribga, pescar în Al Dakhla, cetățean marocan;
  2. Qahba, prostituată, cetățeană marocană;
  3. Vsegdapianâi Vodoboiaznovici Solionâiogureţ, fost soldat în Armata Roșie, detașat în Afganistan, proprietar de apartament în Siberia, cetățean sovietic;
  4. KrasaviţaSolionâiogureţ, cetățeană sovietică;
  5. Ştefan Basarabescu, născut la Soroca, ofițer în Armata Roșie, rănit de obuz la un poligon de tragere, cetățean sovietic;
  6. Liubiaşciaia, rezidentă în Leningrad, cetățeană sovietică;
  7. Teodor Exilescu, născut în Bacău, pe 6 martie 1945, cetățean român;
  8. Angela, născută la Cluj, cetățeană română;
  9. Kiduş Ţadic, născut în Bacău, pe 27 iunie 1941, cetățean român, de etnie evreiască;
  10. Ţalim Ţadic, născut la Bacău, pe 14 august 1916, cetățean român, de etnie evreiască;
  11. Suzana Țadic, născută la Chișinău, pe 27 martie 1918, cetățeană română, de etnie evreiască;
  12. Tsair Makkani, născut la Mecca, pe 14 februarie 1945, cetățean saudit, cu bursă de studii în Bacău;
  13. Biţrul Makkani, cetățean saudit;
  14. “Casse-noisette”, învățătoare, cetățeană română.

Total D  14

Total general  250

 

400.000 de kilometri în avion

În acest tabel sunt prezentate zborurile efectuate în cadrul călătoriilor mele în străinătate.

Anul 1969

  1. Malmö- Copenhaga, SAS, 29 km
  2. Copenhaga – Hamburg, Lufthansa, 289 km
  3. Hamburg – Berlinul de Vest, Pan Am, 255 km

Total  573 km

 

Anul 1979

  1. Kiev – Leningrad, Aeroflot, 1054 km

Total  1054 km

 

Anul 1981

  1. București – Karachi, Tarom, 4269 km
  2. Karachi – Beijing, Tarom, 4852 km
  3. Tianjin – Nanjing, China Airlines, 800 km
  4. Beijing – Karachi, Tarom,  4852 km
  5. Karachi – București, Tarom, 4269 km

Total  19042

 

Anul 1982

  1. București – Belgrad, Air Algerie, 448 km
  2. Belgrad – Alger, Air Algerie, 1713 km

Total  2161 km

 

Anul 1983

  1. Alger – Zürich, Swiss Air, 1264 km
  2. Zürich – București, Swiss Air, 1395 km

Total  2659 km

 

Anul 1984

  1. Alger – Cairo, Air Algerie, 2710 km
  2. Cairo – Tunis, Air Algerie, 2087 km
  3. Tunis – Alger, Air Algerie, 637 km

Total  5434 km

 

Anul 1988

  1. București – Moscova, Tarom, 1500 km
  2. Moscova – Kurgan, Aeroflot, 1734 km

Total  3234 km

 

Anul 1989

  1. Kurgan – Moscova, Aeroflot, 1734 km
  2. Moscova – București, Tarom, 1500 km

Total  3234 km

 

  1. București – Moscova, Tarom, 1500 km
  2. Moscova – Kurgan, Aeroflot, 1734 km
  3. Kurgan – Moscova, Aeroflot, 1734 km
  4. Moscova – București, Tarom, 1500 km

Total  6468 km

 

Anul 1994

  1. București – Paris, Air France, 1871 km
  2. Paris – Casablanca, Air France, 1888 km

Total  3759 km

 

Anul 1995

  1. Casablanca – Roma, Alitalia, 1980 km
  2. Roma – București, Alitalia, 1138 km

Total  3118 km

 

  1. București – Roma, Alitalia, 1138 km
  2. Roma – Casablanca, Alitalia, 1980 km

Total  3118 km

 

Anul 1996

  1. Casablanca – Roma, Alitalia, 1980 km
  2. Roma – București, Alitalia, 1138 km

Total  3118 km

 

  1. București – Roma, Alitalia, 1138 km
  2. Roma – Casablanca, Alitalia, 1980 km

Total  3118 km

 

Anul 1997

  1. Casablanca – Roma, Alitalia, 1980 km
  2. Roma – București, Alitalia, 1138 km

Total  3118 km

 

 

 

Anul 1998

  1. București – Sofia, Romavia, 294 km
  2. Sofia – Casablanca, Romavia, 2869 km

Total  3163 km

 

Anul 1999

  1. Casablanca – Amsterdam, KLM, 2316 km
  2. Amsterdam – New York, KLM, 5857 km

Total  8173 km

 

  1. New York – Amsterdam, KLM, 5857 km
  2. Amsterdam – Casablanca, KLM, 2316 km

Total  8173 km

 

  1. Casablanca – Londra, British Airways, 2082 km
  2. Londra – București, British Airways, 2093 km

Total  4173 km

 

Anul 2000

  1. București – Londra, British Airways, 2091 km
  2. Londra – Marrakech, British Airways, 2302 km
  3. Marrakech – Casablanca, British Airways, 219 km

Total  4612 km

 

  1. Casablanca – Valletta, Romavia, 2000 km
  2. Valletta – București, Romavia, 1392 km

Total  3392 km

 

Anul 2007

  1. București – Tel Aviv, El Al, 1565 km
  2. Tel Aviv – București, El Al, 1565 km

Total  3130 km

 

  1. București – Heraklion, Tarom, 1030 km
  2. Heraklion – București, Tarom, 1030 km

Total  2060 km

 

Anul 2009

  1. București – Antalya, Tarom, 921 km
  2. Antalya – București, Tarom, 921 km

Total  1842 km

Anul 2010

  1. București – Dubai, Tarom, 3389 km
  2. Dubai – București, Tarom, 3389 km

Total  6778 km

 

  1. București – Sharm El Sheik, Tarom, 1975 km

 

Anul 2011

  1. Sharm El Sheik – București, Tarom, 1975 km

Total  3950 km

 

  1. București – Frankfurt, Lufthansa, 1460 km
  2. Frankfurt – Lyon, Lufthansa, 561 km

Total  2021 km

 

  1. Lyon – Frankfurt, Lufthansa,  561 km
  2. Frankfurt – București, Lufthansa, 1460 km

Total  2021 km

 

Anul 2013

  1. București – Hurghada, Tarom, 2029 km
  2. Hurghada – București, Tarom, 2029 km

Total  4058 km

 

Anul 2014

  1. București – Paris, Air France, 1871 km
  2. Paris – Havana,  Air France, 7720 km

Total  9591 km

 

  1. Havana – Paris, Air France, 7720 km
  2. Paris – București, Air France, 1871 km

Total  9591 km

 

  1. București – Doha, Qatar Airways, 3122 km
  2. Doha – Hanoi, Qatar Airways, 5537 km
  3. Hanoi – Hue, Vietnam Airlines, 539
  4. Hue – Saigon, Vietnam Airlines, 636 km
  5. Saigon – Siem Reap, Air Asia, 413 km
  6. Pnom Penh – Doha, Qatar Airways, 5799 km
  7. Doha – București, Qatar Airways, 3122 km

Total  19168 km

Anul 2015

  1. București – Paris, Tarom, 1871 km
  2. Paris – Ciudad de Mexico, Air France, 9186 km
  3. Ciudad de Mexico – Merida, Aeromexico, 1007 kmi
  4. Cancun – Paris, Air France, 8196 km
  5. Paris — București, Tarom, 1871 km

Total  22141 km

 

  1. București – Amman, Tarom, 1629 km
  2. Aqaba – București, Tarom, 1833 km

Total  3462 km

 

  1. Paris – Frankfurt, Lufthansa, 478 km
  2. Frankfurt – Los Angeles, Lufthansa, 9303 km
  3. San Francisco – New York, American Airlines, 4130 km
  4. New York – Paris, American Airlines, 5831 km

Total  19742 km

 

Anul 2016

  1. Paris – Madrid,  Iberia, 1053 km
  2. Madrid – Miami, Iberia, 7091 km

Total  8144 km

 

  1. Miami – Madrid, Iberia, 7091 km
  2. Madrid – Paris, Iberia, 1053 km

Total  8144 km

 

  1. București – Doha, Qatar Airways, 3122 km
  2. Doha – New Delhi, Qatar Airways, 2571 km
  3. New Delhi – Beijing, Qatar Airways, 2777 km
  4. Șanghai – Doha, Qatar Airways, 6771 km
  5. Doha – București, Qatar Airways, 3122 km

Total  18363 km

 

  1. București – Amsterdam, 1788 km
  2. Amsterdam – Taipei, 9449 km
  3. Taipei – Hong Kong, 802
  4. Hong Kong – Amsterdam, 9267 km
  5. Amsterdam – București, 1788 km

Total  23094 km

 

Anul 2017

  1. Paris – Lima, Air France, 10258 km
  2. Lima – Arequipa, Peruvian Airlines, 763 km
  3. Cusco – Lima, Peruvian Airlines, 543 km
  4. Lima – Paris, Air France, 10258 km

Total  21822 km

 

  1. București – Paris, Air France, 1871 km
  2. Paris – Buenos, Aires Air France, 11050 km
  3. Buenos Aires – Iguazu, Latam, 1100 km
  4. Iguazu – Rio de Janeiro, Latam, 1180 km
  5. Rio de Janeiru – Paris, Air France, 9168 km
  6. Paris – București, Air France, 1871 km

Total  26240 km

 

  1. Paris – Montreal, Delta, 5540 kmi
  2. Montreal – Paris, Delta, 5540 km

Total  11080 km

 

  1. Paris – Nairobi,  Kenya Airways, 6482 km
  2. Nairobi – Paris, Kenya Airways, 6482 km

Total  12964 km

 

  1. București – Doha, Qatar Airways, 3122 km
  2. Doha – Sydney, Qatar Airways, 9520 km
  3. Sydney – Cairns, Qantas, 2009 km
  4. Cairns – Melbourne, Qantas, 2317 km
  5. Melbourne – Queenstown, Virgin, 2121 km
  6. Auckland – Doha, Qatar Airways, 14541 km
  7. Doha – București, Qatar Airways, 3122 km

Total  36752 km

 

Anul 2018

  1. București – Paris, Air France, 1871 km
  2. Paris – Santiago de Chile, Air France, 11648 km
  3. Santiago de Chile – Guayaquil, Latam, 3606 km
  4. Guayaquil  – Quito, Avianca, 267 km
  5. Quito – Bogota, Avianca, 730 km
  6. Bogota – Medellin, Avianca, 246 km
  7. Medellin – Cartagena, Avianca, 461 km
  8. Cartagena – Ciudad de Panama, Copa, 468 km
  9. Ciudad de Panama – Paris, Air France, 8660 km
  10. Paris – București, Air France, 1871 km

Total  29828 km

 

  1. București – Istanbul, Turkish Airlines, 447 km
  2. Istanbul – Teheran, Turkish Airlines, 2040 km
  3. Șiraz – Istanbul, Turkish Airlines, 2476 km
  4. Istanbul – București, Turkish Airlines, 447 km

Total  5410 km

 

  1. București – Istanbul, Turkish Airlines, 447 km
  2. Istanbul – Malé,Turkish Airlines, 6034 km
  3. Malé- Colombo, Turkish Airlines, 766 km
  4. Colombo – MaléTurkish Airlines, 766 km
  5. Malé- Istanbul, Turkish Airlines, 6034 km
  6. Istanbul – București, Turkish Airlines, 447 km

Total  14494 km

 

Anul 2019:

 143. București – Paris, Air France, 1871 km

144. Paris – Port Louis, Air France, 9411 km

145. Port Louis – Paris, Air Mauritius, 9411 km

146. Paris – București, Air France, 1871 km

Total:  22564 km

 

Total general: 443.346 km

 

 

 

 

Extras din articolul apărut în numărul de vineri, 26 octombrie 2018, al ziarului “Deșteptarea”, din Bacău

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De ce scrieți? Cum scrieți? Aceste întrebări, pe care mi le-a pus binecunoscutul scriitor și publicist Ion Fercu, mi le pusesem și eu, îmi dădusem și unele răspunsuri parțiale, însă nu mă gândisem să le formulez cu rigoarea unui text, care va fi publicat în mass-media.
La prima întrebare, răspunsul este o sumă de motive, diferențiate cronologic. La început am scris din obligație față de studenții mei. Pe întreg parcursul carierei în învățământul superior, începând din 15 septembrie 1977 și până pe 30 aprilie 2011, când am ocupat prin concurs pe rând toate posturile, de la asistent la profesor universitar, am elaborat, ca autor unic ori principal, un număr însemnat de cărți cu profil didactic – note de curs, îndrumare de laborator, îndrumare de proiectare, aplicații de seminar, caiete de practică pedagogică -, dar și monografii. Și în perioada celor trei (1982-1985) și cinci ani (1994-1997; 1998-2000), când am fost detașat la unități de învățământ superior din Algeria, respectiv, din Maroc, am elaborat note de curs și îndrumare de laborator, toate în franceză, dar fără ISBN. Dintre toate aceste cărți, doar 19 au ISBN. La data ieșirii mele la pensie, eu am fost autorul cu cele mai multe cărți cu profil didactic și ISBN, din întreaga istorie a Universității “Vasile Alecsandri”, din Bacău. Astfel, umplerea paginilor cu litere s-a transformat în dependență, – ajunsesem să-mi spun “Scriu, deci trăiesc!” -, în special după 2002, când am început o intensă activitate de publicist la “Ziarul de Bacău” și, ocazional, la “Ateneu”, “Plumb”, “Oglinda literară”, “Vitraliu”, chiar și la “România liberă”. În 2005, eu am publicat prima ediție a cărții “Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”, și totodată, prima mea carte beletristică, volum care a avut ecou pozitiv în rândul exegeților și s-a vândut relativ bine. Acest succes literar mi-a făcut o plăcere atât de mare, încât mi-am dorit să trăiesc și alte momente asemănătoare, altfel spus, scrierea frumoasă a devenit o plăcere pentru mine.
În rezumat, răspunsul la prima întrebare este complex, am scris, scriu și voi scrie din următoarele motive, pe care le înșirui în ordinea cronologică a aparițiilor lor în viața mea: 1. obligație față de studenții mei; 2. dependență; 3. plăcere.
Răspunsul la a doua întrebare este tot complex. Înainte de decembrie 1989, eu nu am avut autorizație pentru o mașină de scris. De aceea scriam de mână, cu tuș negru. Dactilografele de la fostul Institut de Învățământ Superior, din Bacău, nu făceau față la avalanșa de manuscrise și, în consecință, multe dintre notele de curs ș.a.m.d. le multiplicam în această stare. Apoi, beneficiind de avantajele tehnologiei informatice, am început să scriu la claviatura unui laptop. De multă vreme trimit spre tipărire cărțile gata editate. Scriam frecvent dimineața, între orele 5.00 și 7.00, când era liniște în casă, dar, de când sunt pensionar și perioadele de insomnie se produc des, scriu preponderent noaptea.
Pe scurt, răspunsul la a doua întrebare este tot complex, modalitățile de a scrie, înșiruite într-o ordine temporară, sunt următoarele: a. din punct de vedere al tehnicii: a.1. de mână; a.2. la claviatura unui laptop; b. din punct de vedere al timpului: b.1. frecvent dimineața, între orele 5.00 și 7.00; b.2. preponderent noaptea.

 

Doru Ciucescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin versuri ca “Era (steaua) pe când nu s-a zărit” și “Azi o vedem, şi nu e”, Mihai Eminescu l-a precedat pe Albert Einstein în Teoria relativității?*

Opera și viața poetului național Mihai Eminescu nu încetează să ne uimească nici după aproape 130 de ani de la trecerea lui în neființă, atrăgând comentarii mai mult sau mai puțin competente, unele de-a dreptul halucinante. Un comentariu din ultima categorie se referă la faptul că prin poezia “La Steaua”, publicată pe 1 decembrie 1886 în “Convorbiri literare”,  Mihai Eminescu l-a precedat pe Albert Einstein în Teoria relativității.

În primul rând, este de menționat că în lumea oamenilor de știință se știa încă de pe 22 august 1676, de la o comunicare a astronomului Ole Christensen Rømer în cadrul Academiei Daneze, că “luminii îi trebuie un timp pentru a ajunge la noi”, altfel spus, că lumina are o viteză finită. De asemenea, în Teoria relativității restrânse, prin articolul “Despre electrodinamica corpurilor în mișcare”, în germană, “Zur Elektrodynamik bewegter Körper”, publicat pe 30 iunie 1905, “Albert Eistein a postulat că toți observatorii vor obține aceeași valoare a vitezei luminii, indiferent de starea lor de mișcare uniformă și rectilinie.

În prezentul articol, eu nu încerc să demontez halucinanta afirmație că Mihai Eminescu l-a precedat pe Albert Einstein în Teoria relativității, o pretenție care duce patriotismul în derizoiru, ci să arăt că nu doar poezia “La Steaua” se referă, printre altele, la viteza finită a luminii, ci și poezia “Vezi tu steaua”, în germană, “Siehst Du der Stern”, publicată de scriitorul elveţian Gottfried Keller cu mult timp înainte, în 1851.

Pentru a elucida acest aspect important din istoria literaturii universale, voi reda cu litere de tipar normale poezia “La steaua”, a lui Mihai Eminescu, precum și, de această dată cu litere cursive, poezia “Vezi tu steaua”, a lui Gottfried Keller, în germană și, separtă de un asterisc, în traducerea cuvânt cu cuvânt și vers după vers, realizată de mine.

“La steaua”, de Mihai Eminescu: “(1) La steaua care-a răsărit / (2). E-o cale-atât de lungă, / (3) Că  mii  de ani  i-au  trebuit / (4) Luminii să ne-ajungă // (5) Poate de mult s-a stins în drum / (6) În depărtări albastre, / (7) Iar raza ei abia acum / (8) Luci vederii noastre. // (9) Icoana stelei ce-a murit / (10) Încet pe cer se suie; / (11) Era pe când nu s-a zărit, / (12) Azi o vedem, şi nu e. // (13) Tot astfel când al nostru dor / (14) Pieri în noapte-adâncă, / (15) Lumina stinsului amor / (16) Ne urmăreşte încă”.

Siehst Du der Stern * Vezi tu steaua“, de Gottfried Keller: (1) Siehst Du den Stern im fernsten Blau * Vezi tu steaua în albastrul îndepărtat / (2) der Schimmerernd fast erbleicht? * A cărei licărire aproape păleşte? / (3) Sein Licht braucht eine Ewigkeit * Lumina ei are nevoie o eternitate / (4) bis es dein Aug’ erreicht. * Până ce ajunge la ochiul tău. // (5) Vielleicht vor tausend Jahren schon * Poate de o mie de ani deja / (6) zu Asche stob der Stern * În cenuşă s-a transformat steaua, / (7) und doch steht dort sein milder Glanz * Şi totuşi stă acolo luciul ei blând / (8) noch immer still und fern * Încă mereu tăcut şi îndepărtat. // (9) Dem Wessen solchen Scheines gleicht * Ființei umane un astfel de luciu luminează / (10)der ist und doch nicht ist * Care e şi totuși nu e / (11) oh Lieb dein anmutvolles Sein, * Oh amor, existența ta e plină de graţie, (12) wenn du gestorben bist. * Când tu ești mort.

Se observă că nouă versuri din poezia lui Gottfried Keller sunt – ca să nu spun traduse, fără a semnala acest fapt – izbitor de asemănătoare cu unele compuse de Mihai Eminescu, care, aparent, în căutarea rimei, a schimbat marea majoritate a cuvintelor, dar a păstrat ideea. În acest sens, există următoarele situații: I. Un grupaj de câte un vers: (12) “Azi o vedem și nu e.” — (11) “Care e și totuși nu e“; II. Două grupaje de câte două versuri consecutive: II.a. (3) Că mii de ani i-au trebuit / (4) Luminii să ne-ajungă. —  (3) Lumina ei are nevoie o eternitate / (4)  Până ce ajunge la ochiul tău; II.b. (15) “Lumina stinsului amor / (16) Ne urmăreşte încă.” — (11) Oh amor, existența ta e plină de graţie, / (12) Când tu ești mort.; III. Un grupaj de câte patru versuri consecutive: (5) “Poate de mult s-a stins în drum / (6) În depărtări albastre, / (7) Iar raza ei abia acum / (8) Luci vederii noastre. — (5) Poate de o mie de ani deja / (6) În cenuşă s-a transformat steaua, / (7) Şi totuşi stă acolo luciul ei blând / (8) Încă mereu tăcut şi îndepărtat.

De asemenea, în cele două poezii se găsesc patru sintagme foarte apropiate: a. (6) “în depărtări albastre” — (I) “în albastrul îndepărtat; b. (15) “stinsului amor” — (11)amor (12)mort“; c. (3) “mii de ani” — (5)o mie de ani“; d. (8) “vederii noastre” — (4)ochiul tău“.

Deci, pretențiile unor patriotarzi că, prin versuri ca “Era (steaua) pe când nu s-a zărit” și “Azi o vedem, şi nu e”, Mihai Eminescu ar fi avut prioritate în a-l preceda pe Albert Einstein în Teoria relativității, nu sunt justificate măcar prin faptul că un scriitor elvețian, Gottfried Keller, cu 35 de ani înainte, a scris o poezie mult asemănătoare, pe aceeași temă.

 

Doru Ciucescu

 

*Acest text a fost publicat în numărul din iunie 2018 al revistei “Plumb”.

Salonul de carte din Paris, 16-19 martie 2018, prima zi*

Salonul de carte din Paris, în franceză, “Livre Paris”, a avut loc în perioada 16-19 martie 2018, în Parcul de expoziții, situat lângă stația de metrou “Porte de Versailles”. Spre deosebire de cinci ediții anterioare, la acest festival cultural am participat nu doar ca cititor și corespondent… pe cont propriu al revistei “Plumb”, dar și ca autor de carte expusă la standul României. Este vorba de “Les mangeuses de rouge à lèvres de Casablanca” (Rovimed Publishers, Bacău, 2017, 563 pagini, 8 euro), o autotraducere în franceză, corectată de profesoara poloneză Małgorzata Bazan. Pentru marele public francez,  eu sunt… un ilustru necunoscut, situație în care se află cei mai mulți scriitori români, autori ai celor 400 de titluri de carte,  prezente în megapolisul de pe malurile Senei prin “Libris”, librăria din Brașov, acreditată de Institutul Cultural Român pentru publicitatea și desfacerea la “Livre Paris”. Dar, ca urmare a experienței căpătate în cei șase ani, când în cadrul Caravanei “Gaudeamus” am susținut prin dialog direct cu potențialii cumpărători vânzarea cărților mele, apărute sub egida Editurii Didactice și Pedagogice (“Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”, “Peste Prut și mai departe…”, “Străluciri diamantine în Israel”, “Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus”), după circa patru ore de la deschidere, reprezentanții de la “Libris” mi-au comunicat faptul că am devenit primul scriitor român, al cărui stoc de carte a fost epuizat.

În mass-media, acest eveniment cultural a fost ținut în umbra Târgului de carte de la Leipzig, în germană, “Leipziger Buchmesse”, desfășurat aproape simultan, în perioada 15-18 martie 2018, unde România a fost țară invitată de onoare, la care, printre invitații Institutului Cultural Român, s-au numărat  Hertha Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009, și Mircea Cărtărescu, proaspătul laureat al Premiului “Thomas Mann” pentru Literatură pe anul 2018. Vedetele standului  românesc din Orașul Lumină au fost, în opinia mea, Magda Cârneci, președinta Centrului Român al PEN, Adrian Cioroianu, ambasadorul României la UNESCO, și Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România. O altă diferență între cele două prezențe culturale românești, de la Paris și Leipzig a fost sloganul: “România, așa cum nu ați mai citit-o”, în franceză, “Roumanie, comme vous ne l’avez jamais lue”, respectiv, “Zoom în România”, în germană, “Zoom in Rumänien”.

În prima zi, singura la care am participat, motivul fiind de natură financiară, programul manifestărilor a fost următorul: I. 10.30-11.30: întâlnirea literară, referitoare la opera lui Gellu Naum, “La voie du serpent” (Non Lieu, Paris, 2017), carte realizată sub îngrijirea Simonei Popescu, care reunește manuscrise din tinerețea lui Gellu Naum, tradusă în franceză de Sebastian Reichmann, care a părăsit România în 1972, și “Gellu Naum 100” (Institutul Cultural Român, București, 2015), cu o selecție de texte realizată de Sebastian Reichmann, Dan Stanciu și Gheorghe Rasovskzky, albumul în franceză fiind tradus de Sebastian Reichmann, Catherine Răducanu și Luba Jurgenson, în timp ce albumul în engleză fiind tradus de Raluca Tănăsescu, Chris Tănăsescu, Martin Woodside, James Brook și Sasha Vlad. Moderator a fost Petru Răileanu, invitații fiind Magda Cârneci, Sebastian Reichmann,  Michel Carassou și Sanda Roșescu; II. 11.45-13.30: dezbaterea literară, referitoare la cărțile “Istoria benzii desenate românești” (Vellant, București, 2010), de Dodo Niță și Alexandru Ciubotaru, și “Istrati! 1ère partie-Le Vagabond” (Actes Sud, Paris, 2017), cu benzi desenate de Golo, cu numele adevărat de Guy Nadaud, și text în franceză de Panait Istrati. Moderatoarea a fost Aïda Vâlceanu, plecată după 1989 în Franța, unde a devenit ziaristă profesionistă, invitații fiind Dodo Niță, Adrian Cioroianu și Thomas Gabison; III. 14.00-15.00: întâlnirea literară, referitoare la cărțile “Le plan mortel” (Autrement, Paris, 2018), de Bogdan Costin, și “La septième partie du monde” (Non Lieu, Paris, 2017), de Cătălin Pavel, traducătoarea ambelor cărți fiind Florica Courriol. Moderatoarea a fost aceeași Aïda Vâlceanu, invitații fiind Aurélie Julia, Florica Courriol, Bogdan Costin, Cătălin Pavel, Émilie Lassus și Michel Carassou; IV. 15.30-16.30: întâlnirea literară, referitoare la cartea “101 livres ardoises” (Transignum, Paris, 2017), în care fiecare din cei 101 scriitori a caligrafiat cu marker alb pe un fond negru, în franceză, un text privitor la o temă și într-un format propuse de realizatoarea cărții, Wanda Mihuleac, pictorița care a plecat după 1989 din România, deoarece, conform declarațiilor ei, “intuind că situația de confuzie și de mocirlă morală va dura decenii, am decis să iau viața de la început într-o țară cu o veche tradiție democratică – Franța”. Moderator a fost Gilbert Lascaut, invitații fiind unii din cei 101 de scriitori: Linda Maria Baros, Magda Cârneci, Claudiu Komartin, Michel Deguy, Davide Napoli, Guy Chaty, Bluma Finkelstein și Daniel Leuwers; V. 17.00-18.00: întâlnirea literară, referitoare la cărțile “Le poids d’un ange” (Noir sur Blanc, Paris, 2017), de Eugen Uricaru, și “L’été où maman a eu les yeux verts” (Des Syrtes, Paris, 2018), de Tatiana Țîbuleac, născută la Chișinău, rezidentă  la Paris, din 2009, de când a devenit doamna Gould, traducerile în franceză fiind realizate de Marily Le Nir, respectiv, Philippe Loubière. Moderatoarea a fost aceeași Aïda Vâlceanu, invitații fiind Eugen Uricaru, Marily Le Nir, Tatiana Țîbuleac, Olimpia Verger și Philippe Loubière; VI. 18.30-19.30:  dezbaterea literară, referitoare la cartea “Flânerie à Sinaia” (Princeps, București, 2018), de Dan Manea, în traducerea Marianei Negulescu. Moderatoare a fost Mariana Negulescu, invitații fiind Mirela Mathyas. și Mălina Sgondea.

La această ediție a Salonului de carte din Paris am remarcat că cele mai mari aglomerări umane s-au produs la  două standuri vecine cu cel al României (G85). În primul rând am fost impresionat de o coadă cu o lungime comparabilă cu a celor de tip “alimentara ceaușistă”, cu oameni ținând în mână sacoșe goale, dar, de această dată, fiind formată la standul editurii parisiene “J’ai Lu” (I63), cu sute de tineri, având măcar o mână ocupată cu o carte din seria “Outlander” (“Străina”), a scriitoarei americane Diana Gabaldon, mare invitată a acestui salon. Toți așteptau răbdători să obțină pe exemplarele lor câte un autograf din partea autoarei. Cealaltă aglomerare umană mi-a sărit în ochi la standul Rusiei (J22), țară invitată de onoare a salonului parizian. Deși majoritatea covârșitoare a cărților nu erau traduse în franceză, vizitatorii erau atât de prinși în înghesuială, încât de multe ei aveau probleme să ajungă la cărțile de pe rafturi. Eu am trecut pe la standul Rusiei și în anii precedenți, dar așa ceva nu am mai văzut! Să fi crescut oare diaspora rusă atât de mult în ajunul alegerilor prezidențiale, programate în duminica acelei săptămâni?

 

Doru Ciucescu

 

*Acest text a fost publicat în numărul din mai 2018 al revistei “Plumb”.

“Carte Paris”, 24-27 martie 2017, prima zi

Din 2013, an de an, pentru mine, dacă este luna martie, atunci este… o vizită la Salonul de carte din Paris, desfășurat în cadrul Parcului de expoziții de la Porte de Versailles. Ca de obicei, am încercat să nu cheltuiesc mai mult de 300 de euro. De aceea, am cumpărat un bilet de intrare doar pentru o zi, dar din cele cu preț redus, pentru persoane de vârsta a treia,  am dormit două nopți la unul dintre hotelurile mult mai ieftine din cartierul Château Rouge, unde pitorescul mercantil are savoarea celui  din Maghreb, și deplasarea am facut-o cu autocarul, 36 de ore la dus, cât și la întors.

Standul României la Salonul de carte din Paris, denumit de anul trecut “Carte Paris”, din perioada 24-27 martie 2017, s-a distins încă de la prima vedere, fapt remarcat și de revista “ActuaLitte”, care l-a plasat într-un top 5 al celor mai frumoase, alături de cel al Marocului, țară invitată de onoare, al Olandei, al editurii “Paris Musées” și al editurii “Ki-Oon”. Singurul perete, dar acoperit de oglinzi, a dat iluzia unui spațiu de două ori mai mare, decât cei 70 de metri pătrați, plătiți organizatorului Reed Expositions France, trimițându-mă cu gândul la promisa dublare a salariilor unor bugetari, dar și la eventuala dublare a șpăgilor luate de unii politicieni, a plafonului până la care contractele de achiziții publice se atribuie direct, a plafonului prejudiciului de la care infracțiunile de abuz în serviciu devin penale. Tuburi fluorescente, dispuse în diferite direcții, formând un plafon fals și, pe de altă parte, numele scrise cu litere roșii, pe o porțiune superioară a suprafeței reflectorizante, a 42 de pesonalități născute în plaiurile mioritice, care au fost asimilați în cultura franceză, ori de cetățeni ai Hexagonului, care au intrat în istoria românilor, au reprezentat în concepția arhitectului Răzvan Luscov trimiteri la sloganul prezenței țării noastre la acest târg livresc: “Diagonale și confluențe franco-române”. Ordinea celor menționați a fost următoarea: Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu, Benjamin Fondane, Marta Bibescu, Anna de Noilles, Paul Morand, Tristan Tzara, Isodore Isou, Pius Servien, Nicolae Iorga, Panait Istrate, Paul Celan, Vintilă Horia, George Banu, Dumitru Țepeneag, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Titulescu, Stéphane Lupasco, Elena Văcărescu, Henri Mathias Berthelot, Virgil Gheorghiu, Gherasim Luca, Matei Vișniec, Paul Goma, Auguste-Félix-Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire, Victor Brauner, Carol Davila, Vladimir Cosma, Iulia Hașdeu, Elvira Popescu, Matila Ghyca, Henri Coandă, Hariclea Darclée, Irina Teodorescu, George Apostu, Radu Mihăileanu, Basarab Nicolescu, Alain Paruit. Ciudat că în această listă a fost inclus scriitorul Paul Goma, dar nu și scriitorul Virgil Tănase, deși ambii trăiesc în Franța și trebuiau să fie lichidați din ordinul lui Nicolae Ceaușescu pe 18, respectiv, pe 20 mai 1982!

O altă diferență, comparativ cu edițiile anterioare, la care am asistat, a fost numărul considerabil mai mare al scriitorilor din România și Republica Moldova, care în intervențiile lor au evitat să se exprime în franceză ori au făcut-o într-o manieră penibilă, de genul “furculision”, ceea ce a dus la rărirea grabnică a ascultătorilor francofoni din jur. Unii, mai decenți, au citit dintr-o foie un text pregătit anterior. Astfel, s-a  contrazis uneori zicerea că cei bilingvi – în acest caz în română și rusă ori în română și maghiară – asimilează mai ușor următoarele limbi.

Mai puțin relevant pentru o relatare despre stand, unde vizitatorii sunt invitați să cunoască autori români, a fost faptul că s-a înregistrat un caz de furt: o scriitoare din spațiul pruto-nistrean a rămas fără geacă și o sacoșă cu alte bunuri personale. N-am remarcat vreun limbaj verbal sau non-verbal al unui român, care să exprime uimire intensă. Doar veneam din spațiul nistro-tisean, unde extrem de numeroși politicieni dau conaționalilor lor un exemplu negativ în materie de furt de tot felul!

Tot așa, Emmanuel Macron, candidatul partidului În Marș!, în franceză, “En Marche!”, cu reale șanse la alegerile prezidențiale de pe 23 aprilie 2017, din Franța,  însoțit de o coloană lungă de fotoreporteri și de gărzi de corp, a trecut în viteză pe lângă standul J86, al României, și s-a oprit la standul din imediata apropiere, G80, al Marocului. Eu aș fi preferat să-l văd pe Tahar Ben Jelloun, scriitorul marocan de limbă franceză!

De la Institutul Cultural Român am recunoscut pe Radu Boroianu, președinte, Simona Brînzaru, coordonatoare de programe, Doina Marian, coordonatoare de misiune la Paris și Bogdan Popescu, directorul Centrului Național al Cărții, care a avut amabilitatea să-mi precizeze că bugetul alocat de instituție pentru această participare a fost aproape identic cu cel de anul trecut, de aproximativ 60.000 de euro. Editura Vinea și Librăria Libris au expus cărți provenite de la 30 de edituri din țară, inclusiv de la Humanitas, Paralela 45 ori Art. De asemenea, am remarcat traduceri recente din operele unor autori români, apărute în Franța, cu spijinul Institutului Cultural Român, printre care: 1. George Arion, volumul “La vodka du diable”, apărut la editura Genèse, tradus de Danielle Nees; 2. Simona Sora, volumul  “Hôtel Universal”, apărut la editura Belfont, tradus de Laure Hinkel; 3. Dan Ciupureanu, volumul  “Les Jeux Paralympiques”, apărut la editura Edilivre, tradus de Carina Nedov; 4. Matei Vișniec, volumul  “Le marchand de premières phrases”, apărut la editura Jaqueline Chambon, tradus de Laure Hinkel; 5. Urmuz, volumul  “In abstracto”, apărut la editura Marguerite Waknine, tradus de Nicolas Cavaillès; 6. Ioana Pârvulescu, volumul  “La vie commence vendredi”, apărut la editura  Du Seuil, tradus de Marily le Nir; 7. Iulian Ciocan, volumul  “Le Royaume de Sasha Kozak”, apărut la editura Belleville, tradus de Florica Courriol, 8. Simona Popescu, volumul  “Exuvies”, apărut la editura Non Lieu, tradus de Sebastian Reichmann.

Programul afișat al primei zile pentru marele public a fost următorul: 1. masa rotundă  “Europa și latinitatea-comunicatori ai cunoașterii”, în franceză, “Europe et latinité-des passeurs de savoir”, moderator – Virgil Tănase, invitați – Adrian Cioroianu, Radu Boroianu, Victor Neumann, Dumitru Țepeneag și Vida Gábor; 2. întâlnirea literară “Marie-Hélène Fabra-Brătianu, «Memoria frunzelor moarte»”, în franceză, “La mémoire des feuilles mortes”, moderator – Matei Cazacu, invitați – Marie-Hélène Fabra-Brătianu, Adrian Cioroianu și Gabriel Badea-Păun; 3. dezbaterea literară “Poezia – calea iramplasabilului”, în franceză, “Poésie – la voie de l’irremplaçable”, moderator – Bogdan Ghiu, invitați – Simona Popescu, Dumitru Crudu, Radmila Popovici, Jean Poncet, Ion Mureșan, Cosmin Perța, Călin Vlasie, Rodica Drăghincescu și Dinu Flămând; 4. dezbaterea literară “«La Traductière», revistă internațională de poezie și artă vizuală”, în franceză, “«La Traductière», revue internationale de poésie et art visuel”, moderatoare – Linda Maria Baros, invitați –  Dumitru Crudu, Șerban Axinte și Radmila Popovici; 5. întâlnirea literară  “George Arion, «Vodca diavolului»”, în franceză,  “Vodka du diable”, moderatoare – Cristina Hermeziu, invitați – George Arion și Danielle Nees; 6. întâlnirea literară pe trei teme, 6.a. “Simona Sora, «Hotel Universal»”, în franceză, “«Hôtel Universal»”; 6.b. “Dan Ciupureanu, «Jocurile Paralimpice»”, în franceză, “Les Jeux Paralympiques”; 6.c.  “Ada d’Albon, «Ultima vară în Bretania»”, în franceză, “Dernier été en Bretagne”, moderator – Cosmin Perța, invitați – Laure Hinkel, Dan Ciupureanu, Carina Nedov, Ada d’Albon, Șerban Axinte, Cristina Hermeziu și Simona Brînzaru; 7. întâlnirea literară “Mateï Vișniec, «Negustorul de începuturi de roman»”, în franceză, “Le marchand de premières phrases”, moderatoare – Cristina Hermeziu, invitați – Mateï Vișniec și Laure Hinkel.

Mi s-a părut nefirească neinvitarea autoarei Sorina Sora și am regretat absența traducătoarei bucureștene Carina Nedov. Fiecare punct din program a avut o desfășurare de înalt nivel, cu dispute uneori aprinse și în intervalul de timp planificat.

Din numeroasele însemnări privind dezbaterile literare, am ales să mă opresc doar la cele legate de  opresiunea regimului comunist, instaurat treptat cu ajutorul tancurilor sovietice,   după 23 august 1944, când au fost uciși peste 8.000 de intelectuali. În cartea “Memoria frunzelor moarte” este descris și calvarul bunicilor materni ai autoarei cărții. Este vorba, în primul rând, de  fruntașul liberal și academicianul Gheorghe I. Brătianu, cu domiciliu forțat pe 19 aprilie 1947, la București, la casa de pe strada Popa Chițu, numărul 56, arestat în noaptea de 7 spre 8 mai 1950 și trimis la penitenciarul de la Sighetul Marmației, unde a decedat pe 23 sau 27 aprilie 1953, dar și de soția lui, Ileana, cu numele utilizat în familie de Ioana, născută Sturza, pe 4 august 1929, decedată la Paris, pe 6 august 2009. Marie-Hélène Fabra-Brătianu, născută pe 11 august 1961, cu cetățenie franceză, a declarat că ideea de a scrie cartea a pornit de la un album cu fotografii, moștenit de la bunica Ileana. Titlul cărții a fost inspirat de corvoada strângerii frunzelor căzute toamna în curtea penitenciarului de la Sighetul Marmației. Impresionantă a fost mărturia că lui Gheorghe I. Brătianu i s-a propus, pentru a i se ridica domiciliul forțat, să declare că Basarabia nu aparține României. Istoricul a refuzat pactul cu diavolul și a devenit martir al neamului.

 

Doru Ciucescu

 

*Acest text a fost publicat în numărul din mai 2017 al revistei “Plumb”.

Dulcea dictatură culturală eminesciană

În România, în fiecare an, începând din 2011, conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010,  pe 15 ianuarie, data nașterii lui Mihai Eminescu, se serbează Ziua Culturii Nationale. De asemenea, în Republica Moldova, în fiecare an, începând din 2013, tot pe 15 ianuarie, se serbează Ziua Națională a Culturii.

Trebuie remarcat și faptul că prin aceste hotărâri legislative, Mihai Eminescu este implicit consacrat cu sintagma de “poet național” al românilor, după ce, cu mult timp înainte,  au fost rostite și alte sintagme elogioase de către mari reprezentanți ai culturii române, printre care: Nicolae Iorga – “expresia integrală a sufletului românesc”, Petre Țuțea –  “românul absolut”,  Constantin Noica – “omul deplin al culturii româneşti” ori George Călinescu – “poetul nepereche”.

În aceste condiții, pe 15 ianuarie se va omagia cultura română, în general, și Mihai Eminescu, în special, altfel spus, a fost oficializat un cult al personalității, a fost instaurată o dictatură culturală eminesciană.

Este bună sau nu această dictatura culturală eminesciană? Aceasta este întrebarea pe care o pun, mai ales că opera lui Mihai Eminescu a fost nu de puține ori criticată.

Ca o paranteză, în România a mai fost sărbătorit ca “poet național” o altă personalitate culturală, Tudor Arghezi, pe atunci în viață, pe 21 mai 1960 și pe 21 mai 1965, cu ocazia împlinirii a 80, respectiv, 85 de ani, de la naștere, perioadă în care Mihai Eminescu era ținut în umbră, deoarece, printre altele, în “Împărat și proletar” a îndemnat împărații și proletarii să trăiască, citez: “ca frați”.

George Pruteanu, filolog, senator, născut pe 15 decembrie 1947 și decedat pe 27 martie 2008, a fost unul dintre cei care au sistematizat cel mai bine criticile aduse operei lui Mihai Eminescu. El a afirmat în cadrul unei emisiuni televizate următoarele: “Doamnelor şi domnilor, bună seara, azi e 15 ianuarie, ziua lui Eminescu şi vă rog din suflet să nu cumva să folosiţi două expresii zaharisite şi chifligite de-atâta zicere: «poetul nepereche» şi «Luceafărul poeziei româneşti»”. Aceste critici se referă la următoarele aspecte: 1. A fost schimbat genul cuvintelor: “mândru diadem de stele”, “înalta-i domă”, “filomele-i țin orchestrul”, “în zid de marmur negru”; 2. A fost schimbat pluralul cuvintelor: “și cu pasuri melancolici”, “să visăm favori de aur”, “muşti de-o zi pe-o lume mică”,  “Nilu-n fund grădine are…”, “aud cântări şi văd lumini de torţii”; 3. Nu a fost respectat acordul adjectivului cu substantivul: “făclie de veghe pe umezi morminte”; 4. Nu a fost respectat acordul articolului posesiv: “Se mişc batalioane a plebei proletare”, “ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde ale trestiilor sunet”; 5. Nu a fost evitat pleonasmul: “Cobori în jos Luceafăr blând”; 6. A plagiat în mare proporție poezia “La steaua”, publicată pe 1 decembrie 1886 in “Convorbiri literare”  după “Siehst Du der Stern”, adică “Vezi tu steaua”, poezie apărută în 1851 și compusă de scriitorul elveţian Gottfried Keller, plagiat despre care Garabet Ibrăileanu a spus în 1928: “E o refacere”, iar Mihai Dragomirescu, în 1906, a făcut următoarea apreciere: “Este un caz de originalitate plastică slabă”. 7. Cosmogonia, concepția filosofică despre geneza lumii, concepție descrisă în “Scrisoarea I”, nu este originală, ci este preluată din “Rig-veda sau imnurile sacre ale brahmanilor”, în germană, “Rig-Veda, oder die heiligen Lieder der Brahmanen”, o traducere din sanscrită în germană, apărută în 1856, realizată de orientalistul Friedrich Max Müller, născut pe 6 decembrie 1823 și decedat pe 28 octombrie 1900. În total sunt 1028 imnuri, cuprinse în 10 cărți, denumite “mandala” în sanscrită. De exemplu, “Imnul Nasadiya”, cunoscut și cu numele de “Imnul creației”, imnul 129 din cartea 10, începe cu versul “Nici neființă și nici ființă nu era atunci”, în germană “Weder Nichtsein noch Sein war damals”, iar versul 3 din strofa 3 din “Scrisoarea I” este următorul: “La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă”.

România modernă a cunoscut o serie lungă de dictaturi: carlistă, legionară, antonesciană, dejisto-comunistă, ceaușisto-comunistă. Prin instituirea în arealul românesc a Zilei Culturii Nationale și a Zilei Naționale a Culturii pe 15 ianuarie, data de naștere a unui scriitor, indiferent că el este atins sau nu de acuzații de plagiat, mi se pare nepotrivită, o revenire la o formă de cult al personalității, de dictatură, fie ea și culturală, chiar dacă este este vorba de o dictatură “dulce”, ca să eminescianizes. S-a ajuns ca în foarte multe manifestări organizate cu ocazia Zilei Culturii Nationale să fie omagiat exclusiv Mihai Eminescu. Este cultura română atât de săracă încât să aibă doar o personalitate omagiată cu această ocazie?

În același timp, nu pot accepta gafa intenționată, ofensatoare, filorusă, din 14 ianuarie 2017, când un comunicat transmis de serviciul de presă al președintelui Igor Dodon anunța că: “pe data de 15 ianuarie, Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, împreună cu consilierii prezidențiali va depune flori la bustul poetului Mihai Eminescu, cu prilejul împlinirii a 127 de ani de la trecerea în eternitate a poetului”.

Din această cauză, aduc un amendament, consider că dulcea dictatură culturală eminesciană este necesară măcar până când politicienii filoruși din Republica Moldova vor învăța să respecte cultura română, începând cu marele poet, prozator, dramaturg, jurnalist, românul Mihai Eminescu.

Textul a fost publicat în numărul din februarie 2017 al  revistei “Plumb”.