Îmi doresc o Românie,

Fără urmă de hoție,

Vreau o patrie bogată,

Nu de guvernanți furată!

 

Doru Ciucescu

 

*Acest slogan a fost strigat de mine la Protestul din Piața Victoriei, din București, de pe 22 iunie 2018

Iisuse, învață-mă o rugăciune creștinească,

Supărarea s-o alung din simțirea românească,

Patria-n suferință, răpite-s Ceremuș și Nistru,

Crivățul o bate, vântul ocupantului sinistru.

 

Te rog, Doamne, trimite binecuvântările Tale,

România iar să fie în hotare naturale,

În plaiul străbun românii ca acasă să trăiască,

România Mare, Întregită, în veci să-nflorească.

 

 

Doru Ciucescu

Un nud statuar în burg,

Sub cer violet, de amurg,

Materia ascultând,

Străbunii trecând.

 

De aproape veghea un turn,

Vuet de iarmaroc diurn,

Vibraţii de nevrozat,

Lumea nu s-a schimbat.

 

În jur stăteau siluete,

Crengi  negre şi plete,

Elevi citind asistenţei răzleţe

Din “solitarul pustiilor pieţe”.

 

Doru Ciucescu

 

*Statuia a fost realizată de sculptorul Constantin Popovici şi dezvelită în toamna anului 1971, la Bacău, în cadrul festivităţilor prilejuite de împlinirea a 90 ani de la naşterea poetului.

“Venez à l’ étable!” l’étoile a dit,

Et les Mages à Bethléem sont partis.

“Jésus est né!” heureux ils ont crié.

Tous ceux d’autour puis ont confirmé,

De leur plein  gré: “Il est vraiment né,

Le Fils de Dieu, pour nous sauver!”

Doru Ciucescu

“Veniţi la staul!” o stea le-a spus,

Şi magii la Bethlehem s-au dus.

“Hristos s-a născut!” ei au strigat,

Şi toţi cei din jur au confirmat:

“Adevărat că s-a născut,

Fiul Domnului a apărut!”

Doru Ciucescu

Dans ce jour blanc et fêteux

Un beau sapin et un voeu:

Le Noël avec santé,

Amour, paix, prospérité!

Doru Ciucescu

În dalbă zi, de sărbătoare,

Un brad frumos şi o urare:

Crăciun cu multă sănătate,

 Iubire, pace, prosperitate!

Doru Ciucescu

La o ultimă cafea amară

cu

al “prestigioasei savante”

şi

al “marelui conducător”

linguşitor

 

Al “prestigioasei savante” şi al “marelui conducător” linguşitor,

Prin intermediul partidului, al ideii de România Mare confiscător,

De fapt, cu un limbaj adesea injurios, al ideii de comunism apărător,

Al afirmaţiei “Ţara nu poate fi condusă decât cu mitraliera” autor,

Tu nu ai reuşit, trăgând din tribună, să devii al morţii tale mitralior.

 

 

Doru Ciucescu

 

 

Textul face parte din volumul în lucru “Declamaţii de la tribuna timpului*Ediţie revizuită”.

 

Iuliu Hossu, primul cardinal român, de Vatican numit,

Episcop greco – catolic de Cluj – Gherla ai devenit,

Exemplul lui Gheorghe Şincai ori Petru Maior ai urmat,

La Colegiul Urban Pontifical din Roma ai studiat.

 

Marea Unire,  alături de alţi patrioţi români, ai făurit,

La Alba Iulia, pe 1 Decembrie, “Rezoluţia Unirii” ai citit,

La Bucureşti, regelui Ferdinand  “Actul Unirii” ai înmânat,

Pentru o Românie cu adevărat democratică ai luptat.

 

Dejiştii, ca duşman al poporului, la Sighet, te-au închis,

Domiciliul tău forţat, până la moarte, ceauşiştii au decis,

Culturnicii de ieri te fac uitat, nici azi nu te omagiază,

La ascunderea crimelor comunismului ei veghează.

 

Doru Ciucescu

* Iniţial, poezia s-a numit “La inexistenta statuie a lui Iuliu Hossu”, deoarece am scris-o în 1995, pe atunci nefiind nicio statuie a lui Iuliu Hossu.pe cuprinsul României.

** Statuia din Alba Iulia a lui Iuliu Hossu a fost dezvelită pe 1 Decembrie 1998, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la proclamarea  Marii Uniri. Autorul statuii este Simion Moldovan. Această statuie face parte dintr-un grup de statui amplasate în faţa Sălii Marii Uniri din Alba Iulia. Statuia din Alba Iulia a lui Iuliu Hossu este prima de acest gen în România.

*** Iuliu Hossu s-a născut pe 30 ianuarie 1885 la Milaş, lângă Cluj şi a decedat pe 28 mai 1970 la Spitalul “Colentina” din Bucureşti. Din 4 decembrie 1917 a fost episcop la Episcopia Cluj – Gherla a Bisericii Greco – Catolice. Pe 1 Decembrie 1918, în faţa mulţimii adunate la Alba Iulia, el a citit “Rezoluţia Unirii”, de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului cu Regatul Român. Imediat după 1 Decembrie 1918, făcând parte din delegaţia trimisă la Bucureşti de Marele Sfat Naţional, delegaţie compusă şi din Alexandru Vaida – Voevod, Miron Cristea şi Vasile Goldiş, Iuliu Hossu a fost cel care a înmânat “Actul Unirii” regelui Ferdinand.  Pe 28 octombrie 1948, Iulia Hossu a fost arestat pentru că a refuzat să se convertească la ortodoxie. A avut domiciliu forţat la vila patriarhală de la Dragoslavele, la Mânăstirea Căldăruşani, apoi, între 1950 şi 1956 a fost închis la Sighet, după care a avut iar domiciliu forţat la Mânăstirea Curtea de Argeş, la Mânăstirea Ciorogârla şi din nou, până la moarte, la Mânăstirea Căldăruşani. Marea Unire nu a fost sărbătorită niciodată cum se cuvine de  regimul comunist dejist, iar cel comunist ceauşist a sărbătorit-o o singură dată, în 1968, când s-a falsificat încă o dată istoria, acreditându-se ideea că, la Alba Iulia, Vasile Goldiş ar fi citit “Rezoluţia Unirii”.

 

Sub bolţi de ramuri, în freamăt de frunze, pe Aleea Clasicilor,

Înşiruite mărgăritare statuare, o prea frumoasă cale a aştrilor,

În zumzet molcom de albine, în zborul şăgalnic al fluturilor,

Luceferi  ai spiritului  românesc, icoane de aur ale scripturilor.

 

Întristat şi rece, poetul mândrelor plaiuri, dintre  Nistru şi Tisa,

În România sunt  răni deschise: hotarului Nistru i se simte lipsa,

Din est străbate duhoarea prafului de puşcă, al duşmanului,

Ameninţarea de-a fi din nou sub ciubota de iuft a muscalului.

 

Prin faţa statuii, proletari şi împăraţi, adulatori şi detractori trec,

Politicieni cinstiţi şi corupţi, ce viaţa cu afaceri murdare o petrec.

Tu, Mihai, să nu mai stai, ia condeiul tău  năvalnic, te implor,

Să combaţi toţi epigonii, ca în “Timpul”, este ultimul meu dor.

 

 

Doru Ciucescu

 

 

*Statuia lui Mihai Eminescu, de pe Aleea Clasicilor, din Chişinău, realizată de Lazăr Dubinovschi în 1957, a fost inaugurată o dată cu respectiva alee, pe 29 aprilie 1958, împreună cu alte 11 statui, ale scriitorilor: Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Alecu Donici, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexandru Hâşdeu, Nicolae Milescu, Constantin Negruzzi, Alecu Russo şi Constantin Stamati.