Diverse

Extras din articolul apărut în numărul de vineri, 26 octombrie 2018, al ziarului “Deșteptarea”, din Bacău

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De ce scrieți? Cum scrieți? Aceste întrebări, pe care mi le-a pus binecunoscutul scriitor și publicist Ion Fercu, mi le pusesem și eu, îmi dădusem și unele răspunsuri parțiale, însă nu mă gândisem să le formulez cu rigoarea unui text, care va fi publicat în mass-media.
La prima întrebare, răspunsul este o sumă de motive, diferențiate cronologic. La început am scris din obligație față de studenții mei. Pe întreg parcursul carierei în învățământul superior, începând din 15 septembrie 1977 și până pe 30 aprilie 2011, când am ocupat prin concurs pe rând toate posturile, de la asistent la profesor universitar, am elaborat, ca autor unic ori principal, un număr însemnat de cărți cu profil didactic – note de curs, îndrumare de laborator, îndrumare de proiectare, aplicații de seminar, caiete de practică pedagogică -, dar și monografii. Și în perioada celor trei (1982-1985) și cinci ani (1994-1997; 1998-2000), când am fost detașat la unități de învățământ superior din Algeria, respectiv, din Maroc, am elaborat note de curs și îndrumare de laborator, toate în franceză, dar fără ISBN. Dintre toate aceste cărți, doar 19 au ISBN. La data ieșirii mele la pensie, eu am fost autorul cu cele mai multe cărți cu profil didactic și ISBN, din întreaga istorie a Universității “Vasile Alecsandri”, din Bacău. Astfel, umplerea paginilor cu litere s-a transformat în dependență, – ajunsesem să-mi spun “Scriu, deci trăiesc!” -, în special după 2002, când am început o intensă activitate de publicist la “Ziarul de Bacău” și, ocazional, la “Ateneu”, “Plumb”, “Oglinda literară”, “Vitraliu”, chiar și la “România liberă”. În 2005, eu am publicat prima ediție a cărții “Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca”, și totodată, prima mea carte beletristică, volum care a avut ecou pozitiv în rândul exegeților și s-a vândut relativ bine. Acest succes literar mi-a făcut o plăcere atât de mare, încât mi-am dorit să trăiesc și alte momente asemănătoare, altfel spus, scrierea frumoasă a devenit o plăcere pentru mine.
În rezumat, răspunsul la prima întrebare este complex, am scris, scriu și voi scrie din următoarele motive, pe care le înșirui în ordinea cronologică a aparițiilor lor în viața mea: 1. obligație față de studenții mei; 2. dependență; 3. plăcere.
Răspunsul la a doua întrebare este tot complex. Înainte de decembrie 1989, eu nu am avut autorizație pentru o mașină de scris. De aceea scriam de mână, cu tuș negru. Dactilografele de la fostul Institut de Învățământ Superior, din Bacău, nu făceau față la avalanșa de manuscrise și, în consecință, multe dintre notele de curs ș.a.m.d. le multiplicam în această stare. Apoi, beneficiind de avantajele tehnologiei informatice, am început să scriu la claviatura unui laptop. De multă vreme trimit spre tipărire cărțile gata editate. Scriam frecvent dimineața, între orele 5.00 și 7.00, când era liniște în casă, dar, de când sunt pensionar și perioadele de insomnie se produc des, scriu preponderent noaptea.
Pe scurt, răspunsul la a doua întrebare este tot complex, modalitățile de a scrie, înșiruite într-o ordine temporară, sunt următoarele: a. din punct de vedere al tehnicii: a.1. de mână; a.2. la claviatura unui laptop; b. din punct de vedere al timpului: b.1. frecvent dimineața, între orele 5.00 și 7.00; b.2. preponderent noaptea.

 

Doru Ciucescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Doru Ciucescu
Doru Ciucescu s-a născut pe 30 aprilie 1946 la Bacău. Este profesor asociat la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău. A scris nouăsprezece cărţi cu profil didactic, precum şi treisprezece de proză ("Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca", "Peste Prut şi mai departe ...", "Străluciri diamantine în Israel", "Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus", "Destine din spaţiul saharo-siberian", "Gulagul din umbra palmierilor", "De-ale cărturăriei de odinioară", "Scrisorile unui nistro-tisean", "Bătrânul şi Cuba", "Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist" şi "File din istoria şoptită a românilor*Volumul I"), "Cambodgia supravieţuitorilor din comunismul maximalist al khmerilor roşii", " America panglicilor cenușiii, un vis... românesc", două de poezie ("Declamaţii de la tribuna timpului", "Poezii patriotice trilingve* Poèmes patriotiques trilingues* Patriotic Trilingual Poems") şi două de publicistică ("De ce fugi tu, tinere?", "Cu ochii peste gard"). Lui Doru Ciucescu i-au mai apărut trei volume cu selecţii de texte ("O mie şi una de invocări feministe", "Medalioane pe colier ghimpat", "Decupări de puzzle pe harta lumii"). "Străluciri diamantine în Israel" este prima carte a unui scriitor din România, tradusă în limba rusă în Republica Moldova. Aceeaşi carte, tradusă în limba franceză, a fost publicată sub egida unei edituri din Israel. Volumul "Destine din spaţiul saharo-siberian", a fost tradus în limbile engleză şi franceză, apărând sub egida unei edituri din Londra, respectiv, din Paris. Doru Ciucescu a acordat asistenţă didactică trei ani în Oran şi cinci în Casablanca. Ese membru al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, el este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Deviza în scrierile lui este: "Instruieşte şi delectează!" Premii (Anul decernării): 1. Premiul pentru analiză-presa scrisă, decernat la Gala Premiilor Presei Băcăuane (2007); 2. Premiul pentru proză, decernat de Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacău (2008); 3. Premiul pentru cartea de proză a anului, decernat de Fundaţia Culturală "Georgeta şi Mircea Cancicov" (2009); 4. Premiul pentru proză, decernat de Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacău (2010); 5. Premiul pentru cartea de proză a anului, decernat de Fundaţia Culturală "Georgeta şi Mircea Cancicov" (2011); 6. Premiul pentru proză, decernat de Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacău (2012). Recenzii la cărţile lui de proză: 66 (51 în România, 13 în Republica Moldova şi 2 în Israel).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *